1619 Accesări „Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale.” Chișinău, 27 august 1991, fragment din Declarația de Independență.
La 27 august 2018, se împlinesc 27 de ani de când Republica Sovietică Socialistă Moldovenească şi-a declarat independenţa faţă de URSS şi a devenit Republica Moldova. În acea zi, 280 de deputaţi, printre care și liderul PL, Mihai Ghimpu, au semnat memorabilul document, iar sute de mii de cetăţeni au salutat, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, acest eveniment istoric.
Dragi cetățeni, felicitări cu ocazia Zilei Independenței, independență ce ne-a oferit șansa de a reveni la Țara-mamă, de a vorbi dulcea noastră limbă română, de a scrie în alfabet latin si a purta la piept falnicul tricolor românesc. Ziua de 27 august 1991 a însemnat detașarea de Uniunea Sovietică și condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între URSS și Germania nazistă în urma căruia Basarabia a fost ocupată abuziv în 1940 de trupele sovietice.
Pentru orice națiune, Ziua Independenței este un motiv de mândrie, împregnată cu un puternic sentiment de demnitate națională. Dar ce înseamnă o independență veritabilă? Aceasta implică îndeosebi aspectul energetic, monetar și economic, capacitatea de a oferi bunăstare și securitate cetățenilor. Or, în prezent, în R. Moldova tronează un regim dictatorial, o corupţie la toate nivelurile, se fac nenumărate represiuni asupra oponenţilor politici, se încalcă grav drepturile omului, iar sistemul social este în colaps.
Astăzi, cu regret, Republica Moldova nu își poate controla o parte a teritoriului său, din cauza staționării armatei ruse în Transnistria, nu își poate asigura securitatea frontierelor de pericolul care vine dinspre Federația Rusă. Clasa politică actuală aflată la guvernare, alături de instituția prezidențială promovează curentul ”moldovenismului” și al statalismului, în detrimentul majorității românești a populației.
Astfel, în contextul Centenarului Marii Uniri, dat fiind faptul că numărul de adepți ai reunificării crește vertiginos, este imperios necesară organizarea unei ședințe comune a Legislativelor de la București și Chișinău, pentru a fi stabilită o foaie de parcurs pentru unirea celor două state românești.
Partidul Liberal întotdeauna a dus și va duce în continuare o politică de fortificare națională, direcționată spre Unire. Nu vedem viitorul nostru altfel decât într-o Românie Mare, într-un stat puternic, alături de NATO și UE.