Discursul deputatei Corina Fusu, Preşedinta Organizaţiei Femeilor Liberale, rostit în cadrul Conferinţei Internaţionale

„Femeile în politică: obstacole şi provocări”

Cum am putea defini egalitatea de gen? Aş spune că egalitatea dintre băieţi şi fete, bărbaţi şi femei înseamnă dreptul fiecăruia de a lua decizii, de aş decide soarta, de aş construi viitorul. Dar atât bărbaţii, cât şi femeile, prin potenţialul lor creativ, prin calităţi, capacităţi, felul de a vedea şi a aprecia situaţiile, abordările în rezolvarea problemelor, atitudinea faţă de ce se întâmplă în jurul nostru sunt diferiţi. Tocmai aceasta deosebire dintre bărbaţi şi femei face lumea mai frumoasă, mai bogată, mai interesantă, mai creativă.

Discuţiile despre egalitatea de gen, care se poartă tot mai frecvent în lume, vorbeşte despre faptul că a sosit momentul să ne revizuim perceperea rolului bărbaţilor şi femeilor în societate. Asta nu înseamnă că ne poziţionăm în tabere diferite, asta înseamnă că a venit timpul să spargem stereotipurile tradiţionale, asta înseamă că secolul XXI vine cu noi valori şi noi viziuni.

Cel mai valoros capital al unui stat este potenţialul uman – ceea ce înseamnă abilităţi, educaţie şi productivitatea forţei de muncă, iar femeile reprezintă jumătate din acest capital uman. Dacă e să ne gândim, de ce anume femeile trebuie să fie mai prezente în politică, în posturi unde se iau decizii, în mediul de afaceri, apar mai multe semne de întrebare. Oare bărbaţii  nu o fac mai bine, dacă timp de secole şi-au dezvoltat abilităţile de a conduce?

Lumea se schimbă, trăim era când democraţia, drepturile omului, valori precum toleranţa, negocierile, compromisurile vin să înlocuiască agresivitatea şi agresiunea. Se discută foarte aprins la tema cotelor, adică reprezentarea obligatorie a femeilor şi bărbaţilor în proporţie de cel puţin 40 % în diferite structuri politice importante. Este o directivă europeană.

Introducerea cotelor de gen (acţiune de discriminare pozitivă) este un instrument eficient în promovarea egalităţii de gen într-o societate modernă sau, dimpotrivă, un mijloc ce privează cetăţenii de drepturile lor individuale? Cât de compatibil  este acest instrument cu doctrina liberală, luând în considerare faptul că, conform teoriei liberale clasice, egalitatea este atinsă prin libera competiţie, astfel încât ar fi suficient că li s-a acordat femeilor dreptul de vot şi de a fi votate pentru a fi egale cu bărbaţii ?

Libertatea şi egalitatea în drepturi sunt principii de bază ale liberalismului. Valorile liberale fundamentale sunt libertatea individuală, creativitatea individuală, responsabilitatea şi independenţa personală, respectul drepturilor indivizilor, egalitatea în faţa legii. Liberalismul este definit prin 4 concepte de bază:
• libertatea individuală
• proprietatea privată
• responsabilitatea individuală
• egalitatea în faţa legii.

Libertatea individuală este definită ca fiind dreptul de a acţiona fără nicio constrângere impusă din exterior, cu condiţia să nu afecteze drepturile şi libertăţile legitime ale celorlalţi indivizi.

Proprietatea este dreptul individului de a dispune de rezultatele activităţilor sale, de bunurile care-i aparţin. Proprietatea include dreptul la viaţă şi cel de a dispune de propriul corp. Dreptul individului la securitate şi rezistenţă la opresiune derivă din acestea.

Principiul responsabilităţii individuale proclamă individul ca singur răspunzător pentru acţiunile sale proprii.

Egalitatea în faţa legii derivă din principiul responsabilităţii individuale: fiecare individ răspunde pentru propriile fapte, indiferent de avere, sex, naţionalitate, profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale.

Liberalismul proclamă libertatea individului ca fiind problema centrală a societăţii umane şi subliniază rolul statului în a susţine şi consolida proprietatea privată, văzută ca o condiţie fără de care nu se poate dezvolta neîngrădit spiritul uman.
Dacă femeile reprezintă jumătate din populaţie, deci ar trebui să fie aproximativ egale ca număr în rândul reprezentanţilor politici. Faptul că nu se întâmplă aşa se explică prin existenţa unei discriminări intenţionale şi structurale şi alte bariere derivate din aceasta, cum ar fi standardele masculine după care au fost create regulile de reprezentare politică, lipsa parteneriatului în domeniul familial şi insuficientele politici de reconciliere a vieţii private cu munca.

Experienţe precum sarcina, avortul, naşterea, lăuzia, alăptarea, împărtăşite exclusiv de femei, au fost şi sunt supuse controlului politic de către decidenţi exclusiv sau majoritar bărbaţi. Acelaşi lucru se întâmplă cu experienţele prin care trec în principal femeile, cum ar fi îngrijirea (copiilor, vârstnicilor, bolnavilor), monoparentalitatea, violenţa domestică, violul, hărţuirea sexuală, prostituţia, exploatarea sexuală. Deci, cel putin aceste probleme trebuie a fi tratate nu doar din perspectiva bărbătească.

Un argument în plus pentru faptul că introducerea cotelor corespund principiilor  liberale este faptul că însăşi UE este constituită pe principii liberale – libertatea individului, economia de piaţă, unitate prin diversitate.

În acest context, grupul ALDE din Parlamentul European susţine propunerea Comisarului Viviane Reding. Propunerea Comisarului pentru Justiţie şi Afaceri Interne, Viviane Reding este de a introduce, până  la sfârşitul acestui an, o iniţiativă legislativă ce va sancţiona companiile ale căror Consilii de Supraveghere au în componenţa lor mai puţin de 40 % femei către anul 2020. Această iniţiativă vine în contextul când ţări precum Belgia, Franţa, Italia, Olanda şi Spania se află la diferite etape de adoptare a legislaţiei ce prevede introducerea cotelor de gen în Consiliile de conducere ale companiilor. Noul plan vizează reducerea diferenţelor de salarizare şi o mai bună reprezentare a femeilor în consiliile de administraţie ale întreprinderilor.
Combaterea violenţei domestice este, de asemenea, o prioritate.

Deşi în ultimii ani s-au înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte egalitatea de gen, în Europa femeile câştigă, în medie, cu 18% mai puţin decât bărbaţii. De asemenea, sunt slab reprezentate în funcţii de decizie, dar sunt mult mai expuse riscului de a deveni victime ale violenţei domestice. Pe lângă faptul că reprezintă un drept fundamental, egalitatea de gen are o importanţă crucială pentru dezvoltarea UE şi creşterea competitivităţii sale. Integrarea unui număr cât mai mare de femei pe piaţa muncii ar putea contribui la îndeplinirea obiectivului UE care vizează ocuparea forţei de muncă în proporţie de 75% până în anul 2020.

"Pentru a pune din nou în mişcare motorul creşterii economice, Europa trebuie să valorifice calităţile femeilor, inclusiv prin promovarea lor în funcţii de decizie", a declarat comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding.

Noua strategie UE privind egalitatea de gen propune stabilirea de cote pentru reprezentarea femeilor în consiliile de administraţie, dar şi alte măsuri menite să faciliteze accesul acestora la funcţii de conducere. De asemenea, planul prevede creşterea numărului de femei implicate în sectorul afacerilor şi în activităţi independente, precum şi lansarea unui eveniment de conştientizare, "Ziua europeană a remunerării egale". În fiecare an, UE îi va invita pe angajatori, pe reprezentanţii sindicatelor şi alte părţi interesate la un dialog pe tema egalităţii de gen, pentru a evalua progresele înregistrate.

UE intenţionează, în acelaşi timp, să ia măsuri pentru combaterea violenţei domestice, mizând, în acest sens, pe sprijinul public.
Strategia vizează şi domeniile în care bărbaţii sunt dezavantajaţi, propunând, de exemplu, măsuri menite să faciliteze accesul taţilor la concediul pentru creşterea copilului sau să reducă rata abandonului şcolar în rândul băieţilor.

Care sunt demersurile şi tendinţele Republicii Moldova în contextul promovării egalităţii de gen?
Republica Moldova este parte la mai multe documente internaţionale: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948), Convenţia asupra drepturilor politice ale femeii (1952), Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale (1966), Convenţia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei (1979), Platforma şi Planul de Acţiuni de la Beijing (1995), Declaraţia Milenară (2000), Convenţiile relevante ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii etc.

Având în vedere aderarea şi alinierea Republicii Moldova la documentele menţionate, la nivel de Parlament şi Guvern au fost întreprinse acţiuni strategice de racordare a cadrului normativ naţional la standardele internaţionale şi regionale în domeniul egalităţii genurilor. Astfel, Constituţia Republicii Moldova proclamă egalitatea femeilor şi bărbaţilor în faţa legii. A fost adoptată în 2006 Legea privind Egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, iar în 2012 Legea privind Asigurarea Egalităţii,  Planul naţional pentru promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010 - 2015, Hotărârea de Guvern nr. 288 din martie 2005 privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (2005-2015).

Deşi, Republica Moldova are un cadru legislativ ”favorabil” avansării egalităţii de gen este imposibil să nu punctăm faptul că discriminarea faţă de femei persistă în societate. Deşi adoptată Legea privind egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi în 2006, aceasta nu are un mecanism de implementare şi nu prevede remedii juridice în caz de încălcări. Până în prezent nu există niciun caz sesizat la instanţele naţionale de judecată privind discriminarea în bază de gen. Mai mult ca atât, aceste legi şi hotărâri de guvern nu au acoperire financiară suficientă din bugetul de stat.

Iar unele dintre cele mai importante legi ce ar impulsiona şi ar schimba într-adevăr această situaţie – Legea ce vizează introducerea cotelor şi finanţarea partidelor politice art. 27 – nu ajung a fi dezbătute de partidele politice în Parlament. Articolul respectiv prevede că alocaţiile anuale din bugetul de stat pentru finanţarea partidelor politice constituie 0,2% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv dintre care 10% se distribuie partidelor politice care au promovat femei pe listele de candidaţi în alegerile parlamentare, proporţional cu numărul de mandate obţinute de femei şi 10% se distribuie partidelor politice care au promovat femei pentru funcţiile de consilier nivelul II şi primari, proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegerile locale generale de candidaţii femei.

Totodată, se propune amendarea capitolului „Principiile de comunicare audiovizuală” din Codul Audiovizualului printr-un articol care va oferi în mod expres garantarea şi respectarea principiului egalității de gen în produsele mass-media. Este important şi introducerea monitorizării sistematice de către Consiliul Coordonator al Audiovizualui a emisiunilor din perspectiva de gen.

Datele statistice demonstrează că femeile sunt subreprezentate în Parlamentu Republicii Moldova, în organele decizionale locale, în sectorul asociativ şi în business. Potrivit Raportului cu referire la indexul global al egalităţii de gen, lansat de Forumul Economic Mondial 2012, Republica Moldova se plasează pe locul 45 din 180, şi mai exact locul 21 la capitolul „Participare economică şi oportunităţi”, 42 la nivelul de educaţie, 34 la capitolul sănătate şi speranţă la viaţă şi 85 la capitolul „Abilitare politică”.

Care este rolul PL, dar şi a OFL în creşterea implicării femeilor în procesul decizional? La nivel de cifre putem menţiona că avem două deputate din numărul total de 21, nicio funcţie de ministru , 4 viceministre dintr-un număr total de 7, 15 femei primari din 97, şi 7 consiliere raionale dintr-un total de 130.

Unul din motorul promovării mai multor femei pe listele elctorale parlamentare şi locale rămâne a fi Organizaţia de Femei. OFL s-a constituit în 2009 şi are structuri în 32 de raioane. Scopul OFL este de a identifica cât mai multe femei cu potenţial şi care se pot implica în soluţionarea problemelor din comunităţile de unde fac parte. În acest sens, trebuie să menţionăm suportul indiscutabil pe care ni-l oferă organizaţiile naţionale şi internaţionale în vederea dezvoltării capacităţilor instituţionale şi umane prin diferite instruiri. Este vorba de IRI, NDI, Clubul Politic al Femeilor 50/50, Misiunea OSCE din Moldova, UN Women Moldova ş.a.

Un alt scop este de a promova şi cerceta ideile liberale şi interesele femeilor prin diferite activităţi ştiinţifice şi schimb de experienţă cu alte organisme similare.

Aici putem menţiona crearea Institutului de Studii Liberale, unde director este Elena Prus, afilierea la reţele internaţionale precum Reţeaua Europeană a Femeilor Liberale, WDN (Reţeaua Femeilor pentru Democraţie).

Prin urmare, succesul şi potenţialul de dezvoltare a unui stat depind, în mare măsură, de gestionarea eficientă a acestui capital uman de circa 50 % care sunt femeile.

17 noiembrie 2012