• Abonare la noutăţi
        

    vezi mai mult

    Am ajuns la răscrucea dintre viitorul nostru sau prezentul lor: Încotro vom merge?
    10.01.2016     
    Veaceslav Untila: Controlul parlamentar asupra domeniului securității
    13.11.2015     
    Veaceslav Untilă: Modificarea Constituţiei – o garanţie a stabilității
    02.10.2015     
  • Prima    /   Presa    /   Interviuri  /  Discursul deputatului Mihai Ghimpu la Forumul Economic de la Krynica

    Discursul deputatului Mihai Ghimpu la Forumul Economic de la Krynica

    06.09.2012  

    Discursul deputatului Mihai Ghimpu la Forumul Economic de la Krynica

    în cadrul panelului de discuţii "Republica Moldova - realizări şi perspective"

    Onorată asistenţă,
    Doamnelor şi domnilor,

    Integrarea europeană a Republicii Moldova devine o realitate tot mai sigură, chiar şi pentru cei eurosceptici. Agenda de reforme, asumată de conducerea Republicii Moldova, care figurează şi în programul de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană pe perioada 2011-2014 „ Libertate, Democraţie, Bunăstare”, este în continuă implementare. Rezultatele sunt vizibile pentru unele sectoare, oficialii europeni salutând progresele înregistrate. Pentru alte domenii este loc pentru mai bine şi de aceea Parlamentul şi Guvernul continuă perfecţionarea cadrului legislativ şi implementarea reformelor până la atingerea rezultatului scontat, care să fie resimţit benefic de cetăţenii noştri. În implementarea reformelor mizăm pe sprijinul partenerilor de dezvoltare, dar şi pe înţelegerea cetăţenilor, pentru că unele reforme ar putea fi deloc uşoare, dar cu consecinţe ulterioare benefice.

    Oare se vor încununa cu succes reformele în Republica Moldova? Răspunsul este unul afirmativ deoarece viitorul european al Republicii Moldova depinde de cursul reformelor pe care şi le-a asumat alianţa de guvernare. Finalitatea acestei agende de reforme o va constitui semnarea a 3 documente foarte importante pentru Republica Moldova: Acordul pentru crearea Zonei de Liber schimb aprofundat şi cuprinzător, Acordul de Asociere şi Acordul de liberalizare a regimului de vize. 

    Procesul de relansare economică are un ritm pozitiv constant în Republica Moldova. Mai mult ca atât, în 2011 creşterea economică s-a dovedit a fi una semnificativă, înregistrînd 6,4% de creştere a PIB-ului. Astfel, Republica Moldova a devenit lider regional în grupul ţărilor în tranziţie din Europa.

    În continuare, mă voi referi punctual la principalele realizări pe plan economic înregistrate de Republica Moldova în perioada 2009 – 2012.

    Pentru mediul de afaceri• A fost elaborat şi implementat Planul de eliminare a constrângerilor administrative în mediul de afaceri, care contribuie la eliminarea impedimentelor în calea desfăşurării afacerilor, demonopolizarea importului şi exportului.
    • A fost redus cu 12 poziţii numărul genurilor de activitate supuse licenţierii şi simplificate procedurile de licenţiere.
    • A fost simplificat procesul de certificare obligatorie a mărfurilor.
    • A fost implementată prima etapă a „Ghiliotinei 2+”, fiind amendate 21 acte legislative.
    • A fost adoptată Legea privind implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător şi o nouă Lege a insolvabilităţii.
    • A fost adoptată Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
    • Reformele promovate în domeniul susţinerii climatului de afaceri au contribuit la avansarea în anul 2011 a Republicii Moldova cu 18 poziţii în clasamentul internaţional "Doing Business 2012", situându-se pe locul 81 şi fiind plasată printre cele 12 economii reformatoare ale lumii.
    • A fost adoptata legea concurenţei conform cerinţelor UE.

    Pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii• Au fost implementate programele de susţinere financiară a întreprinderilor mici şi mijlocii:
    i. Programul-pilot de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1”.
    ii. Programul naţional de abilitare economică a tinerilor „PNAET” care ţinteşte facilitarea accesului tinerilor antreprenori din zonele rurale la resursele financiare, cum ar fi împrumuturi comerciale rambursabile, cu porţiune de grant. Până în prezent au fost susţinute circa 500 de proiecte investiţionale rurale;
    iii. Programul de susţinere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, finanţat de Guvernul Japoniei, este destinat facilitării procurării de către întreprinderile mici şi mijlocii a unei game largi de echipamente noi
    • A fost asigurată activitatea Fondului de Garantare a Creditelor.
    • A fost dezvoltată reţeaua de business-incubatoare.

    La capitolul politici industriale• A fost adoptată Legea cu privire la parcurile industriale, care oferă mai multe facilităţi specifice din partea statului în procesul de creare şi dezvoltare a acestora, fiind extinsă reţeaua de parcuri industriale. 
    • A fost ajustat cadrul legal la prevederile Legii cu privire la parteneriatul public-privat şi fortificat cadrul instituţional în domeniul parteneriatului public-privat, fiind aprobată Lista bunurilor proprietate a statului de interes public naţional, precum şi a lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse parteneriatului public-privat.
    • A fost relansat procesul de privatizare a patrimoniului public, fiind extinsă lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizării.

    La nivelul politicilor comerciale şi infrastructura calităţii• Au fost iniţiate negocierile privind instituirea Zonei de Liber schimb aprofundat şi cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană , fiind desfăşurate deja 2 runde de negocieri.
    • A fost adoptată Legea cu privire la comerţul interior, care stabileşte principiile generale de desfăşurare a activităţilor în comerţ pe teritoriul Republicii Moldova.
    • Au fost adoptate Legea standardizării şi Legea acreditării şi conformităţii şi aprobate  circa 1250 standarde naţionale identice cu cele internaţionale şi 2793 standarde naţionale identice cu cele europene.
    • Gestionarea eficientă a Preferinţelor Comerciale Autonome (ATP), acordate de UE pentru Republica Moldova a permis obţinerea extinderii termenului Preferinţelor Comerciale Autonome până la 31 decembrie 2015, iar cota pentru exportul de vin în UE a fost majorată de la 100 000 hectalitri la 150 000 pentru 2011.

    În sectorul energetic au fost înregistrate următoarele realizări:• Aderarea Republicii Moldova la Tratatul Comunităţii Energetice şi deţinerea pe parcursul anului 2011 a preşedinţiei în cadrul acestuia au fost calificate drept reuşitele sectorului energetic. Acestea au impulsionat procesul de aderare sincronă a sistemelor energetice ale Republicii Moldova şi Ucrainei la reţeaua europeană a operatorilor de sistem şi de transport al energiei electrice.
    • Au fost adoptate Legea cu privire la eficienţa energetică şi Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică pentru anii 2011-2020.
    • A fost lansat Proiectul „Energie şi Biomasă pentru perioada 2011-2014”, actualmente fiind susţinută implementarea proiectelor în 35 localităţi.

    Pentru a susţine dezvoltarea economică şi a avansa spre integrarea europeană, Republica Moldova şi-a propus în programul de guvernare pentru anii 2011-2014 realizarea următoarelor obiective economice:- Eliminarea constrângerilor de ordin administrativ în mediul de afaceri;
    - Promovarea exporturilor şi atragerea investiţiilor;
    - Demonopolizarea pieţei interne şi eliminarea practicilor anticoncurenţiale în tranzacţiile comerciale;
    - Asigurarea creşterii gradului de credibilitate între sectorul public şi cel privat şi garantarea dreptului asupra proprietăţilor şi investiţiilor private;
    - Asigurarea condiţiilor şi accesului la resurse creditare pentru dezvoltarea mediului de afaceri;
    - Stimularea dezvoltării pieţei de capital.

    În continuare voi puncta reformele demarate în justiţie în ultimii ani. Lansarea reformării justiţiei a demarat odată cu adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016.
    • Au fost modificate Legea cu privire la statutul judecătorului, Legea privind organizarea judecătorească, Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție, Legea cu privire la colegiul disciplinar și răspunderea disciplinară a judecătorului, Legea cu privire la Institutul Național al Justiției. Măsurile propuse vizează inclusiv reformarea instituției inviolabilității și răspunderea judecătorilor, stabilirea de noi proceduri privind selectarea (numirea), promovarea și evaluarea performanțelor lor.
    • La capitolul justiției penale, a fost adoptată legea ce conţine noi reglementări în vederea asigurării independenței CCCEC, a modificării statutului său și a revizuirii competențelor funcționale. CCCEC urmează a fi reorganizat în Centrul Național Anticorupție, instituţie care va avea competența exclusivă de examinare a cauzelor penale ce țin de corupție.

    Unele dintre sarcinile importante, ce rezultă din Strategie sunt:

    • Revizuirea procedurii de numire şi demitere a Procurorului General şi stabilirea unor criterii clare, transparente şi obiective de selectare a candidaţilor pentru această funcţie, cu modificarea prevederilor constituţionale ce vizează procedura de numire/demitere a Procurorului General, durata mandatului acestuia;

    • Demilitarizarea instituţiei procuraturii, inclusiv prin examinarea oportunităţii de a acorda procurorilor statutul de magistrat, reexaminarea regulilor de răspundere a procurorilor, inclusiv de răspundere disciplinară şi eliminarea imunităţii generale a acestora. De fapt, este vorba de o lege nouă care ar reforma pe deplin Procuratura;

    •  La fel vom reforma Ministerul de Interne şi Serviciul de Informaţii şi Securitate;

    • Nu mai puţin important este şi descentralizarea puterii. În acest sens, se pregătesc şi vor fi adoptate legile corespunzătoare, cum ar fi ar fi Legea cu privire la administraţia publică locală şi Legea cu privire la finanţele publice.

    Totodată, potrivit Programului de guvernare, până la finele acestei legislaturi a Parlamentului urmează să discutăm şi să aprobăm o nouă Constituţie, care ar corespunde pe deplin standardelor europene.

    În concluzie, aş vrea să remarc faptul că Republica Moldova dispune de suficientă voinţă politică, responsabilitate şi pricepere pentru ca reformele demarate să fie duse la bun sfârşit. De asemenea, vom depune toate eforturile necesare pentru ca întreaga agendă de reforme asumată să fie implementată şi să dea rezultate frumoase. „Temele pentru acasă” le vom face cu multă grijă şi avem ferma convingere că într-un viitor apropiat cetăţenii Republicii Moldova vor face parte din marea familie europeană.

    Vizita la Chişinău a Cancelarului Germaniei Angela Merkel confirmă faptul că Republica Moldova merge încet, dar sigur pe drumul european. Mulţumim pentru sprijinul şi încrederea acordată de partenerii noştri europeni. De fapt, viitorul nostru european va depinde de maturitatea cetăţenilor noştri la viitoarele alegeri. Ei vor fi cei care vor decide, prin votul lor, dacă vor fi continuate reformele în Republica Moldova sau dacă va fi o perioadă de stagnare şi regres. Eu am încredere în cetăţenii noştri care au ales vectorul european al Republicii Moldova.

    Vă mulţumesc pentru atenţie!

    6 septembrie 2012

Sediu Central: mun. Chisinau, str. Nicolae Iorga 15
© 2024 Partidul Liberal. Toate Drepturile Rezervate.
 Total vizitatori:  | ieri:  |  azi:  |  online:     RSS     Widget Informer
Tel.: +(373 22) 22 83 26, 22-80-97
Fax: presa.liberal@gmail.com