În Republica Moldova, egalitatea de gen e o problemă a cărei soluţionare se plasează preponderent la nivel de discuţii. În timp ce femeile se străduiesc să fie în pas cu bărbaţii şi să participe activ nu doar la viaţa familială, ci şi la viaţa politică a ţării, acest lucru pare tot mai greu de realizat cât timp li se pun diverse piedici în atingerea scopului propus.

Deşi R. Moldova tinde spre integrarea în UE, numeroase probleme rămân nesoluţionate, printre care problema discriminării pe bază de gen, în special la partajarea puterii în instituţiile statului. Femeile continuă să primească salarii mai mici, îndeplinind acelaşi volum de muncă precum bărbaţii. Numărul femeilor în listele partidelor politice este mult mai redus decât cel al bărbaţilor, şi această tendinţă nu s-a schimbat prea mult pe parcursul ultimilor ani.

Femeile luptă cot la cot cu bărbaţii

Valentina Casian, primară de Străşeni, este la primul său mandat, dar are experienţă de consilier şi cunoaşte problemele localităţii. În campania electorală a avut zece contracandidaţi, bătălia fiind destul de încinsă. Valentina Casian îşi aminteşte că a fost chiar ameninţată, că «noi vom folosi toate metodele posibile şi imposibile ca să nu devii primar. Aceste lucruri s-au întâmplat. Nu mai vorbesc de acele momente, acele evenimente care s-au petrecut în campania electorală. Mă refer la cazul de incendiere a propriului automobil. S-a întâmplat şi asta, dar, din păcate, aceasta e situaţia».

Primara subliniază că unui bărbat îi vine mult mai uşor să deţină o funcţie publică, dar asta n-o poate opri pe o femeie să lupte pentru drepturile sale: «Unui bărbat îi este mai uşor să lupte, fiindcă un bărbat este mai puţin dependent economic. Acel venit pe care-l are femeia este mai mic faţă de venitul pe care-l obţine bărbatul. O altă problemă: femeia este mai mult dependentă. Ea este ocupată şi de acele chestiuni de familie, şi de prepararea bucatelor, şi de ordinea în gospodărie etc».

Atitudinea ostilă a unor oponenţi, ameninţările, incendierea maşinii n-au făcut-o să renunţe la luptă, ba, dimpotrivă, i-au dat imbold să-şi continue drumul: «O femeie, dacă-şi doreşte să facă ceva, dacă are un scop şi dacă ştie unde trebuie să ajungă, neapărat ajunge la punctul final. Consider că şi femeia, ca şi bărbatul, trebuie să participe de la egal la egal în acest proces decizional. Doar atunci când vor fi soluţionate chestiunile ce ţin de discriminare, vor fi acoperite mai multe sfere ale problemelor din localitatea noastră».

Discriminarea rămâne o problemă gravă

UN WOMEN militează pentru promovarea femeilor la posturi de conducere alături de bărbaţi. Egalitatea şi administrarea afacerilor publice împreună ar putea diminua diferenţa de gen, care, în prezent, este foarte simţită prin efectele sale discriminatorii. Circa 40 % din populaţie crede că femeile nu trebuie să se ocupe de viaţa politică, publică, de conducerea statului sau a comunităţilor locale. În zonele rurale aceste concepţii sunt şì mai discriminatorii decât în cele urbane.

Pentru a promova drepturile omului şi a spori participarea femeilor la procesul de luare a deciziilor, în decembrie 2011, a fost constituită reţeaua femeilor din cadrul Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), la care au participat circa 150 de reprezentante din diferite localităţi. Tatiana Badan, preşedintă CALM, spune că e foarte important ca «femeile să participe mai activ în luarea deciziilor în posturi publice şi sperăm că aceste reţele vor putea promova acest obiectiv. Ne-am convins, în R. Moldova, că unde sunt femei lider, rezultatele sunt foarte bune».

Deşi cetăţenii susţin că femeia are aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii, în ultimii 5 ani, situaţia privind discriminarea pe bază de gen nu pare să fi suportat schimbări radicale, aceasta menţinându-se la acelaşi nivel. Veaceslav Balan, analist de program UN Women/Programul Comun Dezvoltare Locală Integrată, susţine că, la nivel local, «situaţia s-a îmbunătăţit, dar această îmbunătăţire e de vreo jumătate de procent, maximum un procent, deci, practic, o îmbunătăţire neînsemnată. În ceea ce priveşte organele elective la nivel naţional, deci Parlamentul, aici situaţia e mai proastă, deoarece avem mai puţine femei în Parlament decât cu cinci ani în urmă».

www.zdg.md