Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Primarul general al municipiului Chişinău, prim-vicepreşedintele Partidului Liberal (PL), Dorin Chirtoacă, a povestit despre problemele cu care se confruntă municipiul Chişinău, realizările sale în această funcţie, care este atitudinea faţă de referendumul de revocarea sa din funcţie, despre valorile de care se conduce familia sa etc.   

T: Am văzut mulți oameni în anticamera Dvs. care solicită ajutorul Primăriei pentru soluţionarea unor probleme. Atunci cînd ați candidat pentru prima dată la funcția de Primar general al capitalei, V-aţi gîndit că Vă Veți confrunta cu atîtea probleme?

D.Ch.: Față de anul 2007 nu aș spune că acum vin mai mulţi oameni cu probleme personale. Țin minte primele luni de activitate, în vara anului 2007, primeam în audiență, în fiecare zi, cîte 50-70 sau chiar 100 de persoane, de dimineață de la orele 8 și pînă la 20 seara. Era și firesc, atunci erau un val mult mai mare de cetățeni cu probleme individuale. Între timp am observat că nu mai sînt persoane cu același tip de probleme, vin deja alți oameni. În primii ani veneau unii și aceeași oameni cu probleme „cronice”, acumulate de ani de zile. Aceasta nu înseamnă că toate problemele sînt rezolvate, dar ceva s-a mai mișcat. În tot cazul, audiența cetățenilor pe probleme individuale a fost o foarte bună școală atunci, la început, pentru că asta arăta mai mult asupra disfuncționalităților sistemului și unde sînt stopate anumite solicitări ale cetățenilor. Mai sînt probleme și astăzi, ele nu s-au rezolvat toate. Însă, chiar dacă nu este de competența și sarcina Primarului să rezolve anumite chestiuni individuale, pentru că sînt probleme de sistem care trebuie rezolvate în primul rînd, o dată pe lună sau în funcție de situație, sau așa cum este astăzi luni (interviul a fost organizat luni, 4 martie – n.r.) şi cetățenii, știind că este ședința operativă a Primăriei, caută să ajungă în audiență și neprogramați, sînt organizate audiențe pe probleme individuale.

T: Și se rezolvă problemele petiționarilor?

D.Ch. Dacă ne uităm, de exemplu astăzi, în mare parte, au venit persoane cu probleme de ordin social, pe care încercăm să le rezolvăm prin acordarea unor ajutoare materiale sau prin alte măsuri. Am avut astăzi un caz concret: un invalid de ambele picioare, care, tînăr fiind, are și soție, și un copil de 1 an și 7 luni. Locuiau la gazdă, dar au fost dați afară și stau acum la hotelul „Zarea” pentru cîteva zile. O să încercăm și în continuare să le dăm ajutoare materiale cum am dat și anii trecuți. Anul trecut au primit 10 mii de lei și ajutoare în produse alimentare și așa mai departe. Acum iarăși vor primi un ajutor de 10 mii dintre care 5 mii le-au primit deja. De asemenea, vor putea beneficia de prînz la cantina socială. Vom întreprinde și alte acțiuni pentru a-l putea sprijini, să-i găsim un loc de muncă, chiar dacă este invalid. Deci, cazul acesta este rezolvabil. Alte două cazuri reprezintă conflicte între persoane fizice și persoane juridice, care, de fapt, n-are legătură cu Primăria, dar oamenii vin la Primărie pentru că așa sînt obișnuiți. A fost și un caz de abuz, de ocupare abuzivă a unui teren, dar sînt și solicitări, repet, în mare parte, neîntemeiate. Majoritatea problemelor care apar în ultima perioadă, așa mă uit eu, în ultimele luni, în ultimii ani, sînt cazuri cronice care își pot găsi rezolvarea ori în instanța de judecată, ori prin alte modalități. Însă unde se demonstrează că ține de competența Primăriei, bineînțeles că intervenim, chiar dacă nu se rezolvă din prima.

T: Care sînt succesele obținute, dar și problemele cu care vă confruntați în ultima perioadă?

D.Ch.: Succesele sînt legate de faptul că orașul merge înainte, perioada de faliment, perioada de stagnare a fost depășită. Dovadă sînt veniturile în creștere și, respectiv, proiectele în creștere care se desfășoară în ultimii ani. Pe de altă parte, sînt foarte mari restanțele, sînt probleme rămase nerezolvate de ani de zile. Am început cu Stația de epurare și problema aceasta a fost rezolvată. Am continuat cu transportul și au fost aduse 100 de troleibuze noi şi am început de asemenea asamblarea troleibuzelor la Chișinău. Anul trecut am asamblat 10, anul acesta planificăm să asamblăm 20. „Valea Morilor” a fost readusă la viață și acum trecem la etapa următoare: după reconstrucția lacului urmează să realizăm și reconstrucția parcului. În suburbii alocările pentru investiții au crescut cu 100% anual, adică circa 1 mil. acum 2 ani, 2 mil. pentru fiecare suburbie anul trecut și planificăm 3 mil. lei pentru fiecare suburbie anul acesta. Acestea sînt investiți capitale, plus investiți la drumuri și alte alocări pentru cheltuieli curente sau cheltuieli de întreținere. Ceea ce înseamnă că tot ce alocăm suburbiilor anul acesta este egal cu ceea ce avea municipiul în ansamblu ca investiție acum 3 sau 4 ani. Deci este o creștere exponențială de cîteva ori. Plus la drumuri vrem să creștem bugetul de la 50 de mil. lei, la cît a fost acum 2 ani, la 200 mil. pentru a putea finanța mai bine acest domeniu, pentru că problema cea mai mare este creată din cauza unei finanțări neadecvate în domeniu. Există și partea de calitate, există și alte aspecte dar, totuși, cele 10 străzi făcute anul trecut fac diferența și arată clar că este un pas înainte și așa ne propunem să mergem mai departe. Aceasta este partea bună că mergem înainte și practic această mișcare înainte a Chișinăului în mod normal nu poate fi oprită. Cine ar încerca să facă acest lucru ar aduce un prejudiciu Chișinăului.

Partea mai puțin bună este că sînt anumite întîrzieri, nu se reușește cu viteza care ne-am fi dorit, mai este nevoie de modificarea legislației, este nevoie de modificarea pe interior a modului de organizare, a organigramei, a subdiviziunilor. Este nevoie de curățenie chiar și pe interior, mă refer la persoane care sînt certate cu legea.

T. Deci, sînt și lucruri care nu merg bine la Primăria capitalei?

D.Ch.: Ca şi în oricare instituție și ca şi în oricare organism viu. Sînt persoane certate cu legea și care destul de rar, după părerea mea, sînt prinse în flagrant sau prin alte modalități. Sînt persoane „depășite”, care ar trebui să renunțe de bună voie sau, în cel mai rău caz, vor fi eliberați din funcție pentru că nu fac față situației și lucrurile se acumulează. E vorba şi de întîrzierile legate de aprobarea bugetului pînă în prezent și e al doilea an la rînd cînd intrăm în primăvară fără un buget aprobat. Cu toate că de aceasta nu depinde de rezolvarea problemelor curente, apar dificultăți la capitolul investiții capitale.

Chiar şi în aceste condiţii vorbim de o mișcare înainte a municipiului Chișinăul și se poate afirma, cu siguranță, că au fost create premise pentru o dezvoltarea durabilă pe fiecare domeniu. Acum urmează să fie stabilit termenul pentru a atinge standarde europene. În transport, de exemplu, odată cu procesul de asamblare a troleibuzelor, putem spune că mai durează 3 ani pînă cînd vom avea sută la sută tot parcul de troleibuze înnoit. Pentru drumuri ne mai trebuie cel puțin 5 ani, dar în realitate ca să asfaltăm integral Chișinăul, cu venituri în creștere la acest capitol, e nevoie de 5-7 sau 10 ani. Am în vedere reabilitarea tuturor străzilor, în așa fel încît să avem celelalte drumuri așa cum le-am făcut pe străzile Muncești, Vadul lui Vodă, Petricani, Mihai Viteazu. La „Apă- Canal”, potrivit unui studiu, e nevoie de 5 de ani pentru atingerea standardelor europene. Şi calcule de acest fel avem pe fiecare domeniu.

T: Periodic Primăria mun. Chișinău este criticată pentru starea drumurilor, țevi sparte, curățenie etc. Cum pot fi înlăturate aceste critici?

D. Ch.: Niciodată critica nu va fi înlăturată și critica este firească. Important este să fie obiectivă și corectă, reieșind din situația pe care o avem. În subteran noi avem foarte multe probleme, întrucît este o infrastructură veche și care la rîndul ei nu a fost tocmai calitativă de la bun început. Bine, ea a ținut 30 de ani și 40 de ani, dar periodic trebuia reînnoită și nu s-a făcut acest lucru, deci sînt restanțe. În proporție de 70-80 la sută rețeaua subterană este uzată, mă refer la apeducte, rețeaua de canalizare, termoficare. Trebuia, în mod normal, schimbată la timp, dar nu s-a făcut şi acum vom face acest lucru concomitent cu reconstrucția străzilor. Ca să nu pățim ca pe str. G. Bănulescu Bodoni, cînd în 2006 a fost reparată, însă nu s-a schimbat rețeaua subterană și între timp s-au făcut 20 de săpături…

T: Și pe strada Ion Creangă…

D. Ch.: Pe Creangă tocmai s-a schimbat rețeaua anul trecut, urmează însă să se lucreze la reparație și asfaltare, dar în anii următori. Probleme mai sînt de rezolvat, dar e vorba de probleme care în mare parte sînt moștenite. De exemplu, gheretele, care acum sînt în număr de 4 500. Anul trecut am scos 300 și planificăm anul acesta să scoatem încă 500. Vorbim aici şi de panouri care iarăși sînt în număr de cîteva mii și care trebuie să fie în scădere întrucît se vede că e prea aglomerat orașul. O problemă este şi cu centrul istoric al oraşului, unde se duce lupta pentru orice metru de pămînt şi mai mult chiar se construieşte abuziv peste limita terenului alocat şi nici măcar într-un stil clasic, apropiat celui pe care l-a avut Chișinăul la începutul secolului XX. Sînt şi proprietari care nu au grijă de propriile clădiri, nu le restaurează la timp, nu le fac fațadele.

Tot ghemul acesta de probleme, una cîte una, trebuie să-și găsească rezolvarea și noi, în principiu, mergem în aceasta direcție.

T: Cum vedeți capitala peste 10 ani? Va ajunge Chișinăul o capitală europeană în adevăratul sens al cuvîntului?

D.Ch.: Îmi doresc ca în 10 ani în fiecare dintre domeniile menționate (și apă, și căldură, și transport, și drumuri, și servicii comunale, și fond locativ) să fie puse bazele pentru a atinge standarde europene și să se lucreze în fiecare domeniu pînă cînd vom realiza acest obiectiv. Transportul să fie cum sînt aceste troleibuze noi sau chiar mai bun, drumurile să fie toate reabilitate, centrul istoric să intre într-un proces de renovare care v-a dura mai mult de zece ani. Nici o capitală, nici un oraș nu a reușit să restaureze centrul istoric în 10 ani, mai ales acesta fiind într-o stare agravată cum este la noi.

T: Vor fi microbuzele și peste 10 ani?

D.Ch.: Microbuzele, în mod normal, pot rămînea doar la periferii și pe acele străzi unde nu circulă transportul public de mare capacitate și cu acces în suburbii. În rest, troleibuzele și autobuzele trebuie să aibă prioritate. Poate chiar va fi construită şi acea linie de la Aeroport spre centrul orașului pentru a asigura acces și pe cale ferată, că sînt doar cîțiva kilometri de construit. Fondul locativ urmează să fie termoizolat, parcurile - amenajate așa cum am pornit în „Valea Morilor” și lucrurile echilibrate în așa fel încît să omul să se simtă confortabil, să locuiască și să activeze în or. Chișinău. E multă muncă pînă atunci, așa cum s-a muncit și pînă acum, dar într-o zi, într-un an, patru, opt sau chiar în zece nu ai cum să rezolvi probleme ce s-au acumulat în 30-40 de ani.

T: Unde vă vedeți peste 10 ani? Tot la Primărie? Sau poate în Parlament sau la Președinție?

D.Ch.: Eu nu mi-am propus să ocup o anumită funcție publică. Mi-am dorit să îmi fac datoria acolo unde sînt, atîta timp cît mă susțin oamenii.

T: Apropo, ați activat în sectorul asociativ, actualmente sînteți la Primărie, iar cîteva săptămîni ați fost și parlamentar. În ce postură vă simțiți cel mai bine?

D.Ch.: Nici nu se discută, căci altfel nu aș fi ales să candidez pentru al doilea mandat. Îmi doresc ca schimbările care au fost pornite, domeniu cu domeniu, să fie duse la buna lor îndeplinire pînă la atingerea standardului european și atunci Chișinăul va fi o capitală cu adevărat europeană. În domeniul transport trebuie să reușim să evacuăm mașinile parcate neregulamentar, să construim locuri de parcare subterane și supraetajate în așa fel încît să existe setul de reguli respectate de fiecare, iar convețuirea noastră să fie mai agreabilă. În centrul Chișinăului urmează să fie o zonă pietonală, nu doar o stradă, ci chiar o zonă pietonală, cu parcare, sper, sub zona Pieței Marii Adunări Naționale (PMAN) și cu un tunel care să traverseze Piața în așa fel încît transportul și parcarea să fie trecute în subteran, iar deasupra, Grădina publică „Ștefan cel Mare şi Sfînt”, PMAN, Scuarul Catedralei să formeze o zonă pietonală care să fie folosită pentru a putea fi desfășurate diferite manifestări de diferit gen, pe care le vor dori locuitorii. Deci, trebuie să urmăm acea cale pe care au mers deja multe orașe europene, în special capitale. Totodată, trebuie să ținem cont că acele orașe s-au construit sute și mii de ani. Viena are 2 mii de ani, Parisul are peste o mie de ani, orașele europene au mult mai multă tradiție, ele erau deja, cu centre istorice formate, cînd noi nici nu existam pe hartă. Noi trebuie să recuperăm și în condiții destul de grele: sărăcie, criză, lipsa locurilor de muncă, instabilitate politică etc.

T: Deci depinde și de situația generală din țară?

D.Ch.: Depinde și de asta, evident. Cu toate că, deşi la nivel de republică este foarte complicat, la Chișinău, de bine de rău, am reușit să menținem o anumită stabilitate și să ne mișcăm înainte. Dovadă este bugetul în creștere cu 20 la sută anual, proiectele în creștere în fiecare an, atît ca număr, cît și ca vizibilitate și cantitate și așa mai departe.

T: Cum apreciați acțiunile din ultimul timp și referendumul pe care l-a inițiat Președintele Partidului Socialiștilor din Moldova, Igor Dodon?

D.Ch.: O persoană lipsită de credibilitate, o persoană care a falsificat documente oficiale („Monitorul Oficial” al României, mai tîrziu el singur recunoscînd acest lucru), o persoană care s-a ocupat de escrocherie ordinară nu are cum să fie credibilă și să ofere soluții Chișinăului sau oricui în general. E o problemă de încălcare de lege, care ar trebui discutată și tratată la nivel de organe de anchetă, dar nu la nivel de declarații politice.

T: Unele instituții mass-media scriu că vă mutați în casă nouă. Este adevărat?

D.Ch.: Aștept să invit acele instituții mass-media la inaugurare, atunci cînd o să aibă loc așa cum spun ei acolo. Sînt speculații şi mai mult nimic.

T: Se vehiculează că la următorul congres al PL veți fi propus pentru funcția de președinte al formațiunii?

D.Ch.: Nu discutăm la partid asemenea subiecte, deocamdată. Repet încă o dată: nu pretind la nici o funcție, îmi doresc să-mi fac datoria acolo unde sînt atît timp cît oamenii mă susțin.

T: În politică, ați fost influențat în careva măsură de unchii Dvs., Mihai Ghimpu şi regretații Gheorghe și Simion Ghimpu – personalități care au promovat idealurile naționale?

D.Ch.: Cum să vă spun ca să mă înțelegeți corect. Noi sîntem parte a aceleași familii, nu s-a pus problema să ne influențăm reciproc. Din moment ce sîntem parte a aceleași familii, practic, întru totul sau în mare parte, am gîndit și gîndim la fel și de aici și, respectiv, toate celelalte. Așa se explică că sîntem adepți ai acelorași idei şi nu e vorba că am încerca să ne influențăm unii pe alți ca să ne convingem. Într-o familie se comunică, familia este adepta anumitor valori și este firesc ca membrii familiei să fie pe aceeași lungime de undă în acest sens. Mi se pare ceva firesc și e natural să fie așa.

T: Vă mulțumim.

www.tribuna.md