Organizarea deplasării în satul Unguri urmărește scopul examinării posibilității inițierii unui proiect comun  în domeniul purificării apei potabile în localitate. Primarul Mihail Ianciuc, și-a propus să discute și un alt subiect, legat de ecologizarea suprafețelor localității și celor din Zona Ramsar „Unguri-Holoşniţa”. Oficialul local a informat la începutul anului curent Ministerul Mediului că în satul Unguri sunt mai mult de 600 hectare de terenuri agricole și că în decursul a cîteva decenii crengile provenite de la curățarea livezilor (între 1500 și 3000 tone) erau aruncate pe unde se nimerea, creând astfel o situație anormală pentru mediu. Deseori crengile erau arse pe ruguri și această ardere a afectat flora și fauna din zonă, a barat cursul apelor mici.  Primarul crede că pentru soluționarea acestei probleme administrația publică locală nu are mijloace suficiente și că achiziționarea unei instalații de prelucrare a crengilor și vegetației prin transformarea lor în brichete ar fi benefică și mediului și asigurării cu combustibil a gimnaziului, Casei de Cultură și a altor obiecte sociale amplasate în localitate. Iar rentabilitatea afacerii ar putea fi susținută și cu efortul livădarilor  din satele megieșe Calarașovca și Arionești.

Ministrul Mediului Gheorghe Șalaru a informat edilul localității Unguri că la 10 ianuarie curent, a fost întrunită o ședință de lucru cu reprezentanții Agenției „MoldSilva”, Institutului de Cercetări și  Amenajări Silvice, Societății Ecologice ”BIOTICA„ și managerul proiectului PNUD „Fortificarea capacităţilor instituţionale şi a reprezentativităţii sistemului de arii protejate”, care au discutat despre Planul de Management ecologic pentru arii protejate și au examinat divergențele apărute urmare a elaborării Planurilor de management  pentru zonele umede de importanță internațională „Nistrul de Jos” și „Unguri-Holoșnița” (Zone Ramsar). Participanții la ședință au convenit asupra necesității reevaluării ariilor naturale protejate de stat, inclusiv zonele umede, remarcând lipsa de finanțe, imposibilitatea asigurării protecției acestor zone, necesitatea unui management durabil în vederea îmbinării unei protecții adecvate cu activitățile economice.

Ministrul i-a sugerat primarului că pentru ieșirea din impas este necesară sensibilizarea populației privind interdependența dintre apă și zonele umede și înțelegerea faptului că fără zone umede nu va fi nici apă. Accesul la o sursă curată și adecvată de apă este o cerință de bază pentru supraviețuirea omenirii, iar rolul zonelor umede ca elemente de bază al managementului apei nu trebuie subestimat.

Totalizarea vizitei este cu speranțe pentru locuitorii acestui sat, Ambasadorul și Ministrul înțelegându-se cu primarul să delegheze reprezentanți pentru studierea posibilităților de procurare a instalației de mărunțire a materialului lemnos și de edificare a unui apeduct local. Problema constă în faptul că din cele 108 fântâni existente în sat, apa este în limitele cerințelor față de apa potabilă doar în 4, restul depășind indicii poluanți al  normelor sanitare-igienice.

Pentru locuitorii satului vizita a fost o sărbătoare, care a fost susținută cu un mic recital de dansuri și cântece în interpretarea reprezentanților tinerei generații, elevi de la gimnaziul din localitate.

NOTĂ:  Satul Unguri, menționat documentar în anul1629, conform datelor recensământului din anul 2004, este populat de 1476 de oameni în 527 de gospodării casnice.

Conform statisticii RAMSAR,  numărul  Părţilor Contractante la Convenție este de 163 țări, care au considerat că în Lista Zonelor Umede de Importanţă Internaţională necesită a fi incluse 2.066 situri cu o suprafaţa totală  de circa 198 milioane hectare. Din această listă fac parte și trei zone din Republica Moldova, care au fost incluse în listă la diferite timpuri, dat fiind importanţă lor internaţională din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic şi cu importanţă internaţională pentru păsările acvatice.

Republica Moldova a devenit membru al acestei Convenţii în iunie 2000, atunci când zona „Lacurile Prutului de Jos” (191,5 km2) a fost inclusă în Lista zonelor umede de importanţă internaţională. A doua zonă umedă acceptată de Secretariatul Convenţiei este reprezentată de aria naturală „Nistrul Inferior”, care cuprinde sectorul de luncă a Nistrului de Jos dintre comunele Copanca şi Palanca. În septembrie 2005 în Lista zonelor umede de importanţă internaţională a fost inclusă Zona Ramsar „Unguri-Holoşniţa”, recunoscută oficial graţie cercetărilor, descrierii şi cartografierii principalelor resurse biologice valoroase, realizate de către Societatea Ecologică „BIOTICA” cu susţinerea Societăţii cercetătorilor zonelor umede (Society of Wetland Scientists).

Ministerul Mediului al Republicii Moldova

www.mediu.gov.md