Recent, prin Parlament a trecut în prima lectură un proiect al deputatei liberale Corina Fusu, care prevede amenzi pentru toţi cei care încearcă să cenzureze sau intimideze jurnaliştii din mediile publice. Dacă cei vinovaţi sunt funcţionari de stat, amenzile vor fi dublate. Diana Răileanu a stat de vorbă cu liberala Corina Fusu.

​​Corina Fusu: „Acest proiect de lege pentru completarea Codului Penal al Republicii Moldova, art. 180, propune să introducem încă două articole noi privind împiedicarea ilegală-intenţionată a activităţii mass-media şi intimidarea persoanelor prin critici, precum şi sancţionarea actelor de cenzură. Art. 180 are două alineate, primul se referă doar la conducerea mass-media publică, deci se sancţionează conducerea atunci când denaturează nejustificat materialul jurnalisitic sau interzice nejustificat răspândirea unei informaţii, iar alineatul doi deja sancţionează toţi funcţionarii cu demnitate publica care dau indicaţii cu privire la activitatea editorială dată mass-media în general.”
 
Europa Liberă: Dna Fusu, proiectul de lege prevede sancţiuni mai mari pentru funcţionarii publici şi demnitari. De ce în cazul lor e vorba de amenzi mai mari?
 
Corina Fusu: „Pentru că cenzura în general înseamnă implicarea puterii în activitatea mass-media, iată de ce am considerat că este o încălcare mai gravă şi deci sancţionarea vine pe potrivă. Iar atunci când conducerea mass-media publică aplică cenzura, atunci amenda este de la 300 la 500 unităţi convenţionale.”
 
Europa Liberă: Dar cum rămâne cu demnitarii şi politicienii care deţin instituţii de presă, prin intermediul cărora îşi fac imagine şi într-un final manipulează cetăţeanul?
 
Corina Fusu: „Conform directivelor europene, audiovizualul în generalul nu poate fi de partid şi Codul Audiovizualului din Republica Moldova prevede lucrul acesta. În ceea ce priveşte presa scrisă, tot este o practică europeană că partidele pot să aibă ziare de partid, dar este necesar să fie clară că e vorba de ziarul partidului X sau Y.

În ceea ce priveşte realitatea din Republica Moldova, da, se vorbeşte că anumiţi demnitari au în posesie mai multe posturi de televiziune. Acum, cât de adevărat sau nu este lucrul acesta noi putem să-l demonstrăm doar prin documente de proprietate. Vorba e că proprietarul adevărat stă în spatele directorului care conduce o instituţie audiovizuală sau alta, iată de ce din punct de vedere legal este foarte greu de demonstrat că o persoană sau alta deţine anumite posturi de televiziune.

În acest sens noi ar trebui să facem modificări la legislaţia existentă, atât a Codului Audiovizualului cât şi a Legislaţiei în ceea ce priveşte întreprinderile, aşa încât să putem cunoaşte adevăratul proprietar. ”

www.europalibera.org