Vineri, 11 noiembrie 2011, în incinta Bibliotecii Publice „Onisifor Ghibu” a avut loc lansarea volumului „Stindardul sfintei libertăţi” – articole, discursuri, interviuri, alte materiale, semnate de regretatul om politic basarabean Gheorghe Ghimpu.

Aşa cum am scris ceva mai devreme[1], cartea lansată are patru compartimente.

            Primul se întitulează „Glasul libertăţii” (p. 9 – 309). La rândul său, primul compartiment are patru componente. „Atitudini” (p. 10 – 204) este titlul primei componente şi se deschide cu o scrisoare a lui Gheorghe Ghimpu trimisă colaboratorilor Postului de Radio „Europa Liberă”, în 1971. Al doilea material publicat este o Adresare a Comitetului Executiv al Frontului Naţional Patriotic, organizaţie clandestină condusă de Gheorghe Ghimpu, redactată în 1968, posibil sub influenţa evenimentelor din Cehoslovacia şi adresată cetăţenilor, doritori de a apăra valorile naţionale româneşti în RSSM. Pentru activitatea patriotică Gh. Ghimpu a fost condamnat la ani grei de munci silnice. După aceste două materiale cu caracter istoric deosebit de preţios, în carte au fost inserate articole, studii, discursuri, redactate de Gheorghe Ghimpu şi care se referă la complexitatea de probleme cu care s-a confruntat societatea moldovenească la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut.
            Acele şi alte probleme politice, economice, sociale au fost abordate de Gheorghe Ghimpu într-un şir de dialoguri, grupate aici, în carte,  în „Dialoguri esenţiale” (p. 205-248), după care urmează „Discursuri” (p. 249 – 271) şi „Declaraţii, apeluri, rezoluţii” (272-309).

            Omul politic, patriotul român din Basarabia, Gheorghe Ghimpu a abordat în publicistica sa probleme cardinale, referitoare la societatea din Republica Moldova. Nu este uşor să cuprinzi întreaga gamă de probleme, ridicate şi soluţionate (total sau parţial) de tribunul Gheorghe Ghimpu. Totuşi, sunt câteva subiecte ce trec ca un fir roşu prin întreaga carte prezentată aici. Cel mai important, se pare, a fost cel legat de renaşterea naţională a românilor basarabeni, supuşi deznaţionalizării sute de ani de ocupantul venit dinspre Est şi necesitatea reîntregirii Neamului Românesc. Revenirea la valorile naţionale româneşti, la limba română în grafia latină, studierea istoriei noastre adevărate, Istoriei Neamului Românesc, raporturile Republicii Moldova (RM), înţeleasă şi tratată de Gheorghe Ghimpu ca Stat Românesc în esenţă, nu declarativ, relaţiile cu România, atitudinea Statului şi societăţii faţă de persoanele represate de regimul comunist de ocupaţie, o gamă întreagă de probleme economice, sociale etc. – iată doar câteva teme abordate de autor la timpul lui, dar rămase actuale până în prezent.

            Insist asupra unui subiect deosebit de dureros: trădările şi trădătorii Cauzei Noastre Naţionale, acţiuni şi personaje ce au determinat aflarea RM în mocirla politico-economică de astăzi – este şi acesta un subiect, expus cu diverse ocazii de Gheorghe Ghimpu.

            Monografia cuprinde compartimentul întitulat „Ecouri de recunoştinţă” (p. 311 – 361). Este vorba de aprecierile date cărţii lui Gheorghe Ghimpu „Conştiinţa naţională a românilor moldoveni” , dar şi autorului ei, de o parte din cititorii acesteia – scriitorul Ion Ciocanu, prof. univ., dr. hab. Ion Buga, ziarista Marcela Gafton, scriitorul Ion Proca, poetul Nicolae Dabija, academicianul Petru Soltan şi mulţi, mulţi alţii.

            „Iconografie” – este titlul celui de-al treilea compartiment al cărţii prezentate. Este vorba de fotografii ale timpului, cu imagini ale autorului – Gheorghe Ghimpu, facsimilul dosarului nr. 6648, a scrisorii către Postul de Radio „Europa Liberă” etc. Bibliografia (p. 392 – 400) încheie cuprinsul cărţii date.

            Evenimentul a fost deschis de doamna Elena Vulpe, directoarea Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, care a salutat prezenţa numerosului public din sală, a vorbit despre importanţa cărţii lansate.

            Următorul care a luat cuvântul a fost domnul Ion Hadârcă, deputat, scriitor, publicist, îngrijitorul volumului lansat. Domnia sa a vorbit despre lucrul efectuat în vederea publicării cărţii, a evidenţiat calităţile excepţionale ale lui Gheorghe Ghimpu, despre modelul de comportament şi verticalitate a autorului cărţii.

            Subsemnatul succint am prezentat cartea şi am insistat asupra câtorva subiecte deosebit de actuale, pe care, la rândul său, ceva mai devreme, le-a evidenţiat Gheorghe Ghimpu. Problema cardinală ce rămâne actuală este cea a renaşterii naţionale a românilor basarabeni şi reîntregirii Neamului Românesc. Gheorghe Ghimpu, în 1998: „…Românii îşi vor obţine libertatea şi drepturile asupra teritoriilor astăzi înstrăinate sau controlate de ruşi. (…) să muncim pentru viitorul liber şi fericit al Patriei Române”[2]. Sau, în anul 2000, la Congresul al IV-lea al Partidului Naţional Român, condus de Gh. Ghimpu, art. 10 al Statutului stipula: „Contribuirea la apropierea clipei de reîntregire a Patriei prin lichidarea consecinţelor pactului Ribbentrop-Molotov”[3]. Gh. Ghimpu: „Ne vom salva doar revenind la românism şi realizând reîntregirea Neamului Românesc” – inscripţie sculptată şi pe monumentul de pe mormântul lui Gh. Ghimpu (vezi şi fotografia de la pagina 389 a cărţii date).

            Am spus că ultimul timp parcă ne-ar fi ruşine să abordăm problema reîntregirii Neamului, ne sfiim nu ştiu de ce. Am evidenţiat caracterul demn al lui Gh. Ghimpu în raporturile ce le-a avut cu Rusia: a spus lucrurilor pe nume – suntem români, vorbim limba română, facem parte din istoria Neamului Românesc. Adaug aici: Gh. Ghimpu a căutat şi a găsit susţinere în personalităţile democratice ruse; consider că această poziţie este valabilă şi în prezent.

            Istoricul Ion Varta a continuat luările de cuvânt, subliniind rolul important al lui Gh. Ghimpu în vederea renaşterii conştiinţei naţionale, în opunerea rezistenţei anticomuniste etc.

            Poetul, publicistul, membrul de Onoare al Academiei Române Nicolae Dabija, redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”, pe paginile căruia au fost publicate numeroase articole semnate de Gh. Ghimpu, a vorbit deosebit de emoţionant despre activismul lui Gheorghe Ghimpu în vederea apărării cauzei naţionale, dar şi a drepturilor veteranilor de război basarabeni ai Armatei Române. Domnul Nicolae Dabija a vorbit cu durere şi despre rolul trădătorilor Cauzei Naţionale Româneşti din Basarabia, care, la momentul acela dictau „regulile jocului” (a fost adus exemplul întâlnirii la Bucureşti a lui Gh. Ghimpu cu Ticu Dumitrescu: întrevederea nu putea avea loc dacă nu era permisiunea unui personaj sinistru de la Chişinău). „Gheorghe Ghimpu, a subliniat Nicolae Dabija, a fost un model de demnitate nu doar umană, ci şi de demnitate românească”.

            Următorul vorbitor a fost părintele Petru Buburuz, magistru în teologie, preşedintele Societăţii Culturale şi Bisericeşti „Mitropolitul Varlaam”, redactor-editor al revistei „Luminătorul”[4]. Domnia sa şi-a amintit de timpul când era deputat în Parlamentul RM şi a activat alături de Gheorghe Ghimpu.

            Istoricul şi analistul politic Anatol Ţăranu a mărturisit celor prezenţi că venirea lui la lansarea cărţii este o datorie; asta pentru că, spunea dl Anatol Ţăranu, Gheorghe Ghimpu este un etalon spre care noi trebuie să tindem, dacă putem. Gh. Ghimpu a fost un vizionar excelent; a fost un om care a învăţat acest popor, cine este, de unde vine etc.

            Scriitorul Iurie Colesnic a spus despre Gheorghe Ghimpu că „a fost singur împotriva tuturor”, a fost un om de o moralitate exemplară.

            Domnul Ştefan Urâtu a continuat şirul amintirilor despre Gheorghe Ghimpu, în special – atunci când au activat la Universitatea din Tiraspol, dar şi ulterior. Dl Şt. Urâtu a spus că Gheorghe Ghimpu poate fi comparat cu Andrei Saharov atunci când este vorba de apărarea drepturilor omului. Şt. Urâtu: „Gheorghe Ghimpu a fost un motor al societăţii noastre”.

            Deputatul PL dl Valeriu Saharneanu a spus că în confruntarea cu realităţile sovietice „KGB-ul ştia totul despre noi, pe când noi nu ştiam nimic despre el şi despre cei din preajma noastră; Gheorghe Ghimpu a promovat întotdeauna doar adevărul.

            Scriitorul Vladimir Beşleagă a vorbit despre personalitatea lui Gheorghe Ghimpu, despre cărţile acestuia, dar şi despre cărţile altor autori, foşti deţinuţi politici. În acest sens, domnul Vladimir Beşleagă a evidenţiat cartea lui Boris Vasiliev, scrisă cu un talent deosebit[5]. Cu ocazia lansării cărţii, scriitorul Vladimir Beşleagă a abordat un subiect ce merită – sunt convins – o discuţie aparte. Este vorba de cititorii din RM: mai în glumă, mai în serios, maestrul Beşleagă consideră că în RM sunt cel mult 100 de cititori. În schimb sunt 300 de scriitori. Dar nu toţi scriitorii sunt şi cititori. Repet: este un subiect ce merită discutat aparte. Până una – alta, e important ca şi oamenii din conducerea RM să fie văzuţi citind cărţi sau cel puţin pe la saloanele de carte (nu îndrăznesc să scriu – „biblioteci”, e prea mult!).

            În luarea sa de cuvânt Dorin Chirtoacă, Primarul general al Municipiului Chişinău, a citat mai multe pasaje din cartea lansată, atrăgând atenţia asupra faptului, că problemele ridicate de Gheorghe Ghimpu la timpul său au rămas actuale până în prezent.

            Dl Corneliu Ghimpu, feciorul lui Gheorghe Ghimpu, a vorbit despre tatăl său „din interior”, adică cum l-a memorat ca tată, subliniind că Gh. Ghimpu a fost un om extrem de disciplinat, sever faţă de propria persoană. Dl Corneliu Ghimpu a subliniat despre necesitatea muncii fiecăruia dintre noi: problemele existente pot fi soluţionate nu doar de guvern, ci – în primul rând – de noi, cetăţenii acestei ţări.

            Despre Gh. Ghimpu a vorbit şi Ana, fiica autorului cărţii „Stindardul sfintei libertăţi”. Ultimul vorbitor a fost dl Mihai Ghimpu, fratele lui Gheorghe Ghimpu, care şi-a amintit în faţa celor prezenţi unele momente de educaţie.

            A urmat o masă de pomenire a celui care a fost Gheorghe Ghimpu.

            Organizatorii lansării cărţii au oferit tuturor celor prezenţi câte un exemplar al cărţii „Stindardul sfintei libertăţi”.

 P.S. La 13 noiembrie 2000 a încetat să bată inima patriotului român din Republica Moldova Gheorghe Ghimpu. Dumnezeu să-l odihnească!

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU, preşedinte al INIS „ProMemoria”, vicepreşedinte PL

 http://anatolpetrencu.md/

--------------------------------------------------------------------------------

[1] http://anatolpetrencu.md/?p=3560

[2] Gheorghe Ghimpu, Stindardul sfintei libertăţi, Chişinău, Editura Prut Internaţional, 2010, p. 271.

[3] Ibidem, p. 286.

[4] Cu prilejul lansării cărţii lui Gheorghe Ghimpu, părintele Petru Buburuz mi-a oferit revistele recent apărute de sub tipar: Luminătorul, 2011, nr. 3 (114) şi nr. 4 (115).

[5] Boris Vasiliev. Stalin mi-a furat copilăria, Chişinău, Editura Baştina-Radog, 2010, 480 p.