• Abonare la noutăţi
        

    vezi mai mult

    Ne aflăm în a doua zi de recensământ
    09.04.2024     
    Războiul Rusiei împotriva Republicii Moldova din 1992
    02.03.2024     
    Partidul Liberal condamnă
    29.02.2024     
  • Prima    /   Presa    /   Știri  /  Mihai Ghimpu: Cum pot fi lăsaţi uitării cei care au luptat pentru libertatea noastră?

    Mihai Ghimpu: Cum pot fi lăsaţi uitării cei care au luptat pentru libertatea noastră?

    23.12.2010  

    Discursul Preşedintelui Mihai Ghimpu, rostit cu ocazia înmânării distincţiilor de stat unui grup de luptători împotriva regimului totalitar comunist de ocupaţie şi unui grup de istorici

    Doamnelor şi domnilor,
    Stimată audienţă,

    În preajma sărbătorilor de iarnă, vreau să vă doresc un crăciun fericit, la mulţi ani cu sănătate, multe bucurii, dar, cel mai important, fie ca să revină pe acest pământ tot ceea ce merită fiecare dintre noi: libertate, bunăstare, demnitate, dreptate, fiindcă bogăţia noastră supremă este omul şi doar prin înţelegere între oameni se pot face lucruri mari.

    De fapt, v-am invitat astăzi să vă înmânez distincţiile pe care dvs. sau rudele dvs. le-aţi meritat. Nu ştiu cum a fost perioada până a deveni eu Preşedinte al Republicii Moldova deoarece nu m-am interesat niciodată ce distincţii au acordat preşedinţii Mircea Snegur, Petru Lucinschi şi cui, chiar departe am fost de această problemă, dar îmi pare că societatea a devenit mai interesată de acest subiect de când sunt eu preşedinte. Până atunci toţi treceau cu vederea respectivul subiect.

    Când am preluat funcţia de Preşedinte am observat că există o mare nedreptate: adevăraţii profesionişti şi patrioţi din diverse domenii, a jurisprudenţei, economiei, culturii, artei, literaturii, istoriei, au fost neglijaţi şi privaţi de această atenţie a statului. Atunci mi-a fost clar atât mie, cât şi dvs. din ce considerente era această atitudine. De fapt, aceasta a fost politica URSS – de a marginaliza, a neglija şi a înlătura oamenii cu o poziţie verticală, demni, care ţin la istoria pământului pe care merg, la limba, cultura, istorie, identitatea naţională, adică la tot ceea ce a dat Dumnezeu la fiecare popor în parte atunci când i-a aşezat pe acest colţ de pământ. Poate de aceea în perioada de când sunt Preşedinte, într-un timp scurt, am semnat mai multe decrete şi am decorat mai multe persoane. Dar totuşi este o speculaţie faptul că am acordat o mulţime de distincţii de stat. Un ex-preşedinte a semnat odată un decret pentru o mie de cetăţeni şi nu am scos acest lucru în vileag pentru că nu îmi permiteam să spun în public acest lucru.

    Printre dvs., cei prezenţi în sală, sunt rude ale acelor persoane care s-au opus ocupaţiei sovietice începând cu 28 iunie 1940, membri ai Partidului Libertăţii. De ce Ivan Bodiul şi alţii care ne-au luat limba, istoria, cultura, biserica, putea să deţină cea mai înaltă distincţie de stat - „Ordinul Republicii”, căci el de fapt a luptat împotriva mamei sale, pentru că de la ea a moştenit limba pe care o vorbim, ea l-a născut şi l-a adus pe acest pământ, dar cei care s-au opus ocupaţiei şi comunismului, care a venit şi ne-a luat libertatea, să rămână duşmani în continuare? De aceea i-am şi decorat, de fapt nici nu pe toţi cei care au meritat, pentru că nu-i poţi cuprinde pe toţi. Se referă anume la cei care au fost judecaţi, au fost condamnaţi la pedeapsa capitală şi la detenţie pe o perioadă de 25 de ani.

    Închipuiţi-vă dvs. 25 de ani de detenţie şi pentru ce? Pentru că au fost împotriva celor care le-au luat viaţa. Fratele meu Gheorghe, Dumnezeu să-l ierte, mi-a povestit că, în braţele lui, a murit o persoană condamnată la 25 de ani de puşcărie. Tocmai în perioada în care fratele era în puşcărie, persoana respectivă urma să fie eliberată, dar s-a îmbolnăvit pentru că nu îşi închipuia ce va face mai departe, unde va merge. 25 de ani a fost departe de societate. De frică, deoarece a doua zi urma să iasă la libertate, a făcut infarct şi a murit în braţele fratelui meu.

    Cum pot fi lăsaţi uitării cei care în anii 80 s-au ridicat pentru libertatea noastră, doar vremurile de atunci nu erau ca acum. Atunci nimeni nu putea să anticipeze sfârşitul Uniunii Sovietice şi nimeni nu putea spune că noi cei care am luptat, că sunt şi eu printre ei, ne-am gândit cum să obţinem mandatul de deputaţi. Poate acum şi s-a schimbat situaţia, dar atunci nimeni nu putea spune că lupţi pentru ca să ajungi în Parlament. Mama mea, Dumnezeu s-o ierte, spunea, în Siberia pe amândoi fraţi o să vă ducă odată.

    Rezultă că aceşti oameni sunt duşmani, iar Voronin şi comuniştii patrioţi? Ei, de fapt, sunt cei care au fost împotriva independenţei noastre, iar acum sunt împotriva limbii, istoriei, culturii, identităţii noastre? Şi printre aceşti oameni sunt nu numai cei care au condus mişcarea democratică, care au participat la mitinguri, fiecare la locul său de muncă sau de trai a făcut ceea a gândit că trebuie să facă, deoarece a simţit că există posibilitatea să-şi spună durerea pe care o are şi să-şi aducă contribuţia. Deoarece avem o societate crescută în seră de politica comunistă, noi avem astăzi o situaţie deloc anormală, în secolul 21 din mileniul trei, la alegerile parlamentare comuniştii s-au situat pe primul loc. Vedeţi ce înseamnă maşinăria sovietică şi consecinţele sale!

    Poate că şi astăzi am scăpat numele unora dintre cei care au luptat împotriva ocupaţiei sovietice din Partidul Libertăţii, Arcaşii lui Ştefan, Partidul Naţional Patriotic.

    Cum pot fi lăsaţi în afara conferirii distincţiilor de stat şi aprecierilor istoricii care în toţi aceşti ani au luptat şi datorită lor noi avem astăzi copii care îşi cunosc istoria. Dacă nu am fi avut astăzi limba română şi istoria românilor nu mai acumula Voronin 39%, dar 99%. Ei ne consideră duşmani deoarece au înţeles că ceea ce am semănat noi în anii 90 împreună cu istoricii şi pentru care am depus eforturi dă roade. Cu fiecare an, numărul lor descreşte, iar al nostru este în creştere, deoarece cresc adevăraţii copii ai acestui neam. Au avut unii păcate în perioada aceea, dar aşa au fost timpurile

    Important este ca persoanele care la momentul potrivit au înţeles că pot face ceva pentru acest neam, s-au alăturat acestei lupte. Este şi cazul comisiei conduse de Gheorghe Cojocaru. Vedeţi cât de greu s-a ajuns până la crearea ei. Trebuiau să treacă 20 de ani ca şeful statului să constituie o comisie care să cerceteze ce s-a întâmplat cu noi, ce a făcut sistemul totalitar comunist cu părinţii şi buneii noştri. A muncit Comisia, iar Guvernul a refuzat să le dea bani. Timp de o săptămână cât le-am permis să stea la Condriţa să muncească, Guvernul n-a vrut să plătească şi am plătit din buzunarul meu. Noi mai credem că toţi sunt ca Mihai Ghimpu patrioţi? Nu este aşa, doamnelor şi domnilor!  
    Unii au venit în politică şi folosesc valorile şi viziunile democratice. Trebuie să schimbăm această stare de lucruri, dar treptat. Bineînţeles că este de dorit să fie cât mai repede, dar nu poţi cu bâta să rezolvi problemele. Nu poţi să umbli cu bâta prin sat şi să-i întrebi pe oameni de ce susţin în continuare politica lui Stalin, a moldovenismului şi a minciunii? Din păcate, aşa au fost crescuţi, dar depinde foarte mult de faptul cine este la conducere.

    Dacă timp de 20 de ani, ei au văzut pe ecranele televizoarelor doar emisiuni despre care ştim cu toţii ce fel de conţinut aveau, aşa este şi rezultatul. Ruşii, cei care au adus comunismul în Europa, au nişte emisiuni în acest sens de te cutremuri, scoţând în vileag totul. Dar noi – nu. Totul trebuie să stea secret în arhive şi să nu vorbim nici de ocupaţie, nici de deportări, nici de Gulag, nici de foametea organizată, pentru că-i supărăm pe unii de-ai noştri, dar şi pe cei de la Moscova. Moscova acum nu are situaţia pe care o avem noi, ca cetăţenii aflaţi la 15 km de la Moscova să nu poată merge într-o anumită direcţie, să-i oprească cineva şi să le ceară permis de trecere. Dar noi avem această situaţie din cauza lor. Şi dacă vom sta şi vom aştepta... libertatea nu se dă, ea se cucereşte. 

    Să ştiţi că în categoria patrioţilor, cu un ataşament deosebit faţă de stat, de societate în general, nu pot fi încadraţi doar oamenii care fac politică, care scriu istoria sau literatura, aici ne regăsim fiecare dintre noi. Poţi să fii un cizmar şi să laşi în urma ta doar mulţumiri şi poţi să fii preşedinte şi oamenii să treacă să te scuipe, iar cizmarului să-i spună bună ziua şi să-i dorească sănătate. Eu cred că fiecare dintre noi conştientizează acest lucru. Fiecare om este o personalitate şi păcat pentru că nu putem acorda atenţie tuturor, dar partea conştientă a societăţii nu poate fi lăsată în umbră. De aceea în pofida tuturor criticilor venite din partea presei şi a colegilor mei, eu am făcut ceea ce a trebuit să fac. De aceea astăzi sunt în faţa dvs., iar dvs. - în această sală.

    Vă mulţumesc fiecăruia în parte pentru tot ceea ce aţi făcut şi faceţi. Dvs. sunteţi cei mai buni, iar exemplul dvs. trebuie urmat şi de ceilalţi. Nu se poate ca cei care nu muncesc să aibă, iar cei care muncesc să fie săraci. Cum fără muncă? Ne amintim încă din copilărie, toţi am muncit încă de mici, şi la şcoală, şi acasă, şi a fost muncă grea, alţii, însă, vor să aibă totul de-a gata. Ei ştiu unde să facă bani – să ajungă judecător, procuror, poliţist, deputat, dar acest lucru nu e valabil pentru toţi. E foarte dureros când unii luptă pentru cauza naţională, iar alţii sunt indiferenţi şi votează hoţii şi bandiţii, care au acumulat ilegal averi. De unde copiii noştri să trăiască bine?

    Şi să ştiţi că faptul că primiţi distincţiile de stat este meritul dumneavoastră şi nu al meu. Eu doar am apreciat calităţile şi munca dvs. Poate unii chiar aţi meritat mai mult, cert este că beneficiaţi de atenţie din partea statului şi asta este foarte important. În această situaţie, statul dă un exemplu referitor la cui trebuie să-i mulţumim – personalităţilor sau conjuncturiştilor.

    Vă doresc sănătate şi la mulţi ani!

Sediu Central: mun. Chisinau, str. Nicolae Iorga 15
© 2024 Partidul Liberal. Toate Drepturile Rezervate.
 Total vizitatori:  | ieri:  |  azi:  |  online:     RSS     Widget Informer
Tel.: +(373 22) 22 83 26, 22-80-97
Fax: presa.liberal@gmail.com