Viceministrul Educaţiei, Tatiana Potâng, a menţionat într-un interviu acordat pentru NOI.md că prin această reformă nu se urmăreşte acumularea economiilor din contul educaţiei, cum se sugerează deseori în presă, ci alocarea banilor publici în mod echitabil pentru educaţia tuturor copiilor, pentru a creşte calitatea studiilor, şi nu pentru a întreţine spaţii semipustii.

Câte şcoli au fost reorganizate de la începutul anului 2012 şi în total?

Reforma structurală asumată de Ministerul Educaţiei este una complexă, sensibilă şi cu un impact social foarte mare. Înainte de a vorbi despre cifre, este important să menţionăm factorii care au dus la această situaţie. În condiţiile unui indice demografic în permanentă scădere noi ne confruntăm cu o reţea şcolară supradimensionată, raportată la numărul de elevi, iar, în urma studiilor realizate, s-a putut constata că, în ansamblu, în republică, dar în mod special în şcolile mici, indicele calităţii este foarte scăzut. În plus, sistemul era obligat să suporte cheltuieli nejustificate, deoarece avea la bază un sistem de finanţare bazat pe numărul de şcoli şi nu pe rezultate. Dacă e să vorbim despre cifre, atunci în vara anului 2012 au fost închise 57 de şcoli şi reorganizate alte 53 de şcoli. Cele mai multe gimnazii pentru care autorităţile locale au emis decizii, au fost reorganizate în şcoli primare-grădiniţe. Majoritatea şcolilor care au căzut sub incidența optimizării funcţionau cu un număr excesiv de mic de copii, cu profesori cumularzi de la alte discipline, unele – în sedii adaptate.

Din şcolile reorganizate, câte au fost cu predare în limba rusă şi câte cu predare în limba română?

Problema închiderii şcolilor cu predare în limba rusă a fost în mod exagerat intenţionat vehiculată, mai ales în scopuri politice. Din numărul total de şcoli închise şi reorganizate, doar 13 sunt cu predare în limba rusă. Din acest număr, jumătate sunt în Chişinău. Copiilor din aceste şcoli li s-a asigurat dreptul de a studia în continuare în limba maternă în instituţii cu predare în limba rusă în apropiere de vechea şcoală.

Cum aţi procedat cu profesorii din şcolile reorganizate? Câţi profesori de vârstă pensionară, după reorganizare, nu au fost încadrați în lucru?

În procesul de reformă, cea mai mare parte a profesorilor au fost reangajaţi, cei de vârstă pensionară au fost pensionaţi, în cazuri speciale încheindu-se cu ei contracte de muncă pe o perioadă determinată. Din cei aproximativ 900 de profesori care au nimerit sub incidenţa reformei, doar 17 au refuzat propunerile de reangajare ale APL şi urmau să fie disponibilizaţi cu respectarea prevederilor legale, ceilalţi au fost reangajaţi în instituţiile arondate.

Recent, deputatul PCRM, Violeta Ivanov, a făcut o declaraţie în presă spunând că “Reforma înăţământului a lăsat 40 de mii de copii afară. Potrivit ei, reforma a costat Ministerul Educaţiei 240 de milioane de lei şi aceasta s-a făcut doar pentru a economisi 255 de milioane de lei”. Cum comentați astfel de declaraţii?

De obicei, nu comentez declaraţiile nefondate, laşe ale actualei opoziţii. În cazul dat însă, doamna deputat a încercat să-şi facă PR ieftin, amestecând date, cifre şi calcule din domenii absolut diferite. Astfel, în realitate au nimerit sub incidenţa reformei în total 6477 de copii, şi nu 40 000, cum afirmă doamna deputat. Pentru toți copiii s-a asigurat acces la educaţie în limba maternă. Pentru cazurile când a fost nevoie de transportare, s-a asigurat transport.

Trebuie să menţionez că, prin această reformă nu se urmăreşte acumularea economiilor din contul educaţiei cum încearcă să sugereze deputata, ci să se aloce banii publici în mod echitabil tuturor copiilor pentru educaţie, pentru a creşte calitatea studiilor, şi nu pentru a întreţine spaţii semipustii. Nu ne dorim şcoli mai puţine, ne dorim şcoli mai bune. Vrem să avem în şcolile de circumscripţii adevărate centre de excelenţă, modele de educaţie de calitate.

www.noi.md