Delegația Republicii Moldova a solicitat NATO să se implice în soluționarea diferendului transnistrean.

Într-o discuţie neoficială cu reprezentantul Federației Ruse, Victor Ozerov, delegației moldovenești la Adunarea Parlamentară a NATO i s-a sugerat că Rusia și Republica Moldova trebuie să muncească împreună, astfel se va ajunge la un numitor comun în cazul diferendului transnistrean.

La sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO, care a avut loc în perioada 25-29 mai în capitala Estoniei, Tallinn, a participat o delegație a RM din care au făcut parte Mihai Ghimpu, deputat PL, și Alexandru Cimbriciuc, deputat PLDM, președinte al Comisiei parlamentare responsabilă de prezența RM la Adunarea Parlamentară a NATO.

La această sesiune au participat 257 de parlamentari din cele 28 de state membre NATO, 14 delegaţii asociate din Europa Centrală şi de Est, Ucraina şi Federaţia Rusă, patru delegaţii asociate mediteraneene şi şapte delegaţii de observatori parlamentari.

Argumentul neplauzibil

La întoarcerea de la Tallinn, Mihai Ghimpu a comunicat, în cadrul unui interviu acordat postului de radio „Europa Liberă”, că a avut întrevederi neoficiale cu reprezentanții Federației Ruse la care a ridicat problema diferendului transnistrean. „Mi-au spus că nu vor retrage armata şi muniţiile din cauza că NATO s-a apropiat de hotarele Rusiei. Şi acesta ar fi un motiv, adică în situaţia în care au acceptat retragerea la Istanbul, în 1999, era una, acum însă, geopolitic, este alta”, a declarat deputatul.

Reacția lui Patrick Aury, una diplomatică

Alexandru Cimbriciuc ne-a relatat că, împreună cu Mihai Ghimpu, a avut o discuție cu vicepreședintele NATO, Patrick Auroy. Deputaţii RM au solicitat ca NATO să intervină pe diferite căi în problema transnistreană. „Ştim că NATO nu se poate implica, nu suntem stat membru al acestui bloc, dar suntem stat asociat. Reacția a fost un diplomatică. E important ca noi să folosim microfoanele Uniunii Europene pentru a informa comunitatea internaţională despre prezenţa armatei ruse pe teritoriul RM”, a declarat Cimbriciuc. Patrick Aury însă a menţionat că NATO salută formatul 5+2 și are convingerea că acesta este funcţionabil.

Numitorul comun

„Am avut o convorbire neoficială cu reprezentantul Federației ruse, Victor Ozerov. El ne sugerează ideea, în mod diplomatic, că trebuie să muncim împreună, Rusia și Republica Moldova, și atunci o să ajungem la un numitor comun”, a declarat Alexandru Cimbriciuc.

Vitali Catană a opinat că intervenția lui Mihai Ghimpu este oportună și binevenită. „Trupele ruse nu sunt trupe pacificatoare, ci sursă de conflict în condițiile în care pe cele două maluri ale Nistrului nu se observă acţiuni agresive. Drept exemplu elocvent este incidentul de la postul 9 soldat cu moartea lui Vadim Pisari”, a declarat Catană.

„Rusia nu poate invoca o problemă, un litigiu, cu concurenții geopolitici. E problema sa, să caute soluții. Sistemul Pro se află pe teritoriul României, Poloniei. Şi aceasta este voința acestor state, reieșind din avantajele geopolitice pe care le obțin. Din punctul de vedere al RM, trebuie să insistăm asupra prevederilor dreptului internațional”, a menționat Vitali Catană.

În opinia observatorului politic Oazu Nantoi, argumentul Rusiei este plauzibil pentru cei care sfidează suveranitatea, integritatea teritorială și statutul de neutralitate al RM. „Problemele RM nu deranjează țările membre NATO, ele au alte priorități. Problema conflictului transnistrean, dacă nu este prioritate pentru societatea noastră, nu este prioritate pentru nimeni”, a relevat Nantoi.

Vadim Vasiliu, www.ziar.jurnal.md