Cetăţenii Republicii Moldova care se autoidentifică români pot să-şi indice în actul de identitate naţionalitatea română.

La 22 mai, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a promulgat Legea cu privire la modificarea şi completarea Legii 100 privind actele de stare civilă. Legea a intrat în vigoare marţi, 29 mai, dată la care a fost publicată în Monitorul Oficial.

A doua zi, la Oficiul de Stare Civilă a mun. Chişinău, pe cele două panouri de informaţii, de la intrare şi din hol, încă nu găsim niciun comunicat prin care cetăţenii ar fi informaţi despre modificări la lege apărute în ajun. Şefa oficiului, Tatiana Amihalachioaie, ne informează că deocamdată nu a primit nicio informaţie în acest sens de la superiorii săi de la Serviciul de Stare Civilă. „Personal mă bucur mult că Legea a intrat în vigoare chiar dacă în familia mea nu am avut probleme în acest sens, soţul meu fiind român din Bucovina”, ne spune doamna. Totuşi, în perioada sovietică, unul din copiii săi a fost trecut în acte ca fiind român de naţionalitate, celălalt – moldovean. „Fiica mai mică, din solidaritate cu mine, a vrut să figureze ca moldoveancă, dar oricând putea fi trecută ca româncă. În perioada sovietică însă am avut mai multe probleme iscate de naţionalitatea soţului, acum, pentru că legea ne permite, toţi putem avea nestingheriţi aceeaşi naţionalitate”, ne mai spune şefa Oficiului.
Amihalachioaie ţine să precizeze că, pe moment, mulţi cetăţeni confundă naţionalitatea cu cetăţenia română, oamenii nefiind informaţi suficient la acest capitol. „Deocamdată, o singură familie a venit şi ne-a întrebat dacă poate depune o cerere ca în actul de naştere al copilului să figureze naţionalitatea „român”, ne mai spune funcţionara.

Naţionalitate versus cetăţenie

Pe hol, după ce am solicitat opinia unor persoane, se încinge o discuţie aprinsă. Oamenii se împart în două tabere, cei care se bucură că se vor putea autoidentifica drept români, argumentând că am fost lipsiţi abuziv de cetăţenia română odată cu venirea sovieticilor în ’40, şi cei care sunt împotriva acestor modificări.

Irina Puică, o tânără de 25 de ani, afirmă revoltată că atât timp cât locuieşte în Republica Moldova, nu în România, este „moldoveancă” şi aşa îşi doreşte să figureze în acte. De aceeaşi părere e şi o tânără mămică, Jana Basalaieva. „Sunt născută în Moldova, şi nu văd de ce-aş fi trecută în acte „român”, declară aceasta pentru JURNAL. Totuşi aceasta recunoaşte că e una din persoanele care au depus dosarul pentru obţinerea cetăţeniei române. „Ruşii, deşi s-au născut în Republica Moldova, nu-şi spun moldoveni, ci rămân ruşi, iar dacă buneii tăi au fost români de naţionalitate, de ce n-ai restabili adevărul în acte?”, ne interesăm noi. Tânăra ridică din umeri: „Oricum acest lucru nu ne schimbă cu nimic traiul. Poate după ce vom obţine cetăţenia, vom face unele schimbări…”, afirmă ea pe o notă nesigură.

„Este o victorie”

Solicitată de JURNAL, autoarea proiectului, deputata PL, Ana Guţu, a declarat că intrarea în vigoare a acestei legi o califică drept o primă victorie a sa în calitate de ales al poporului. „Sunt doi ani de când am depus această iniţiativă legislativă. A fost examinată în 2011 şi întoarsă înapoi în comisie, apoi a venit o iniţiativă similară de la Guvern. Ulterior, cele două iniţiative legislative au fost unificate. Guvernul însă propunea să fie exclus cuvântul „naţionalitate” din orice act de stare civilă şi să fie înlocuit cu noţiunea de „apartenenţă etnică”. N-am fost de acord. Consider că avem o singură etnie pe teritoriul RM – găgăuzii, şi, poate, romii, în rest, sunt minorităţi naţionale şi majoritatea naţională, care sunt românii, unii din ei autoidentificându-se „moldoveni”, a declarat ea pentru JURNAL.

Până la urmă, cele două părţi au ajuns la un consens. Conform noii legi, în actele de stare civilă nu va mai exista menţiunea despre naţionalitate, dar aceasta poate fi introdusă atât la rubrica „naţionalitatea părinţilor”, cât şi „naţionalitatea copilului”, în baza unei cereri pe propria răspundere scrisă de părinţi sau de titularul care a atins vârsta de 16 ani. „Acei cetăţeni ai Republicii Moldova care se simt nedreptăţiţi în ceea ce priveşte identitatea lor în actele de stare civilă, dacă au răbdarea şi curajul să meargă să-şi perfecteze actele de stare civilă, acum au toată libertatea să o facă”, a mai spus deputata. În baza de date a ÎS „Registru”, la perfectarea buletinului, aceste modificări sunt introduse la rubrica „Apartenenţa etnică”.

Potrivit aceleiaşi surse, modificările la Legea privind actele de stare civilă vin să elimine în primul rând o inechitate socială. Pe când celelalte minorităţi naţionale de pe teritoriul RM, cum sunt ruşii, evreii, ucrainenii etc., aveau dreptul să se autoidentifice ca atare, cei care se considerau români nu aveau acest drept. Până acum legea avea o restricţie, art. 69, care interzicea să fie modificată naţionalitatea părinţilor şi a copiilor în baza actelor bunicilor.

Modificările la Lege au fost introduse după ce R. Moldova a pierdut la CEDO cazul Mihail Ciubotaru versus Moldova, reclamantul obligând prin judecată autorităţile să-l treacă „român” în loc de „moldovean” în certificatul de naştere, statul nostru fiind obligat să-şi modifice legislaţia în domeniu.

Svetlana Corobceanu, www.ziar.jurnal.md