Declaraţia a fost făcută de către Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Republicii Moldova, în cadrul unui interviu acordat pentru cotidianul "Jurnal de Chişinău".

Reporter: Domnule preşedinte, unul dintre predecesorii Dvs. declara într-un interviu că, potrivit actualei Constituţii, preşedintele aproape că nu are funcţii directe, totul se face prin hotărârile Guvernului sau Parlamentului, până şi decretele sunt doar chestiuni organizatorice, şi că neintroducerea modificărilor în Constituţie, prin care preşedintele ţării să fie ales direct de popor, prezintă un risc pentru revenirea unui regim autoritar, Dvs. ce părere aveţi?

Mihai Ghimpu: Sunt suficiente drepturi, reieşind din funcţia de şef de stat. Preşedintele promulgă legile, ceea ce este foarte important, le remite, dacă acestea contravin Constituţiei, încheie tratate internaţionale şi altele. În cazul nealegerii preşedintelui direct de către popor, există aspecte pozitive şi negative. În cazul în care preşedintele este ales de popor, se limitează puterea guvernului şi unele atribuţii trec la preşedinte. Dacă e ales de către parlament, e sub controlul parlamentului. Pe moment, este controlul a patru partide, nu există niciun risc. E rău când un singur partid are majoritatea parlamentară, aşa cum s-a întâmplat în cazul guvernării comuniste, în frunte cu Voronin şi, din acest punct de vedere, într-adevăr persistă un risc. Personal, reiterez ideea, sunt pentru reforma constituţională. Dintre toate variantele, consider că cea mai bună este adoptarea actualei constituţii într-o redacţie nouă, îmbunătăţită, şi pentru modificarea art. 78, legat de alegerea preşedintelui.

Reporter: În ultimul timp, Preşedinţia este foarte darnică în a oferi unele titluri onorifice şi medalii. E una dintre puţinele libertăţi ale preşedintelui în ţara noastră cu priză la public. Încercaţi să reparaţi astfel efectele marginalizării practicate de guvernarea comunistă în raport cu unele personalităţi de la noi?

Mihai Ghimpu: N-aş zice că sunt prea darnic. Nu toţi cei care sunt înaintaţi devin deţinători de ordine sau medalii. E adevărat, s-au comis nedreptăţi în raport cu multe personalităţi din republica noastră. Nu vreau să-i supăr pe cei care deţin medalii şi ordine, din perioada lui Voronin, dar mulţi dintre ei le-au primit pentru că l-au slujit pe Voronin. Ştim bine că foarte mulţi oameni, din diferite domenii – cultură, învăţământ etc., nu au fost apreciaţi la justa valoare. De exemplu, ultimul decret de acordare a unor titluri onorifice pe care l-am semnat: Petre Neamţu, Sandu Grecu, Mihai Ciobanu, Ion Dascăl, şi alţii. Sunt nişte personalităţi pe care nu le poţi ignora.

Da, am sentimentul că repar o greşeală. Mă consult cu reprezentanţii aparatului Preşedinţiei, totodată iniţiativele trec prin ministere, comisia parlamentară de profil. Cunosc domeniul de artă, rar spectacol pe care nu l-am văzut, datorită şi faptului că activitatea soţiei mele e legată de teatru. Mă bucur pentru mai mulţi oameni care au primit aceste titluri. De exemplu, în perioada comunistă a fost decorat jurnalistul Constantin Starîş, dar n-a fost decorat un scriitor precum este Spiridon Vangheli, e strigător la cer. Starîş a slujit toţi preşedinţii, numai pe mine – nu, a defăimat statul şi multe personalităţi, şi a ajuns să fie apreciat. Pe când cei care au luptat pentru o presă liberă, un stat democrat şi au riscat, au fost blamaţi. Da, prin aceste decrete, prin acordarea acestor distincţii consider că fac şi puţină dreptate.

 Reporter: Dacă Parlamentul ar emite o hotărâre, ca în cazul primului preşedinte, Mircea Snegur, prin care vi s-ar permite să emiteţi decrete cu caracter de lege, ce decrete aţi emite?

Mihai Ghimpu: Aş opta pentru o lege care să promoveze reformele în domeniul învăţământului, economiei, pentru descentralizarea puterii, pentru reformarea Procuraturii. În prezent, procurorul general este numit de Parlament, bine că acum suntem patru partide, dar când a fost un singur partid majoritar, ştim ce s-a întâmplat. Acum suntem pe cale de a implementa aceste reforme. Suntem în vizorului Fondului Monetar Internaţional şi, dacă nu le vom realiza, nu vom fi asistaţi. E o perioadă dificilă, timp de 20 de ani am trăit în sărăcie şi mizerie, acum are să ne fie un pic şi mai greu, dar altă soluţie nu există. Ori strângem un pic centura şi realizăm aceste reforme, ori trăim cum am mai trăit. Aceea însă n-a fost viaţă, a fost un chin.

Reporter: Cât de des aveţi posibilitate să vă deplasaţi acum în teritoriu?

Mihai Ghimpu: Mai rar, dar avem un proiect prin care trebuie să ies în teritoriu, să mă consult cu oamenii referitor la reforma constituţională, să aflăm dacă optează pentru alegeri anticipate sau nu.

Reporter: Serviciul de presă ne-a pus recent la dispoziţie un document în care Vladimir Voronin i-a şters din lista invitaţilor la recepţia oficială legată de Ziua Independenţei pe Grigore Vieru şi Mihai Volontir. Aţi descoperit şi alte documente de acest gen prin sertarele Preşedinţiei?

Mihai Ghimpu: Am văzut mai multe documente prin care era acceptată sau respinsă o persoană, în baza viziunilor naţionale ale acesteia. Pentru mine nu contează dacă susţine sau nu aceasta politica partidului din care vin. Dar tot ce se întâmpla mai grav nu se făcea prin documente, ci prin telefon. Recent, am găsit un document prin care Oleg Reidman, fost consilier pe probleme economice, îi sugera preşedintelui Voronin că e timpul să fie privatizată „Cartea Moldovenească”. Voronin îi trimite răspunsul: „De acord.”. În câteva luni de zile, pe bani puţini, „Cartea Moldovenească„ a fost privatizată. Se ştie câte imobile, spaţii a avut ea în Chisinău. Aceste lucruri însă ţin de competenţa organelor abilitate. Trebuie să avem puţină răbdare. Nu toate aceste cazuri pot fi soluţionate doar în jumătate de an.

Reporter: Oleg Voronin a fost citat de ofiţerii Anticorupţie pentru a da explicaţii privind originea banilor de pe cardul său. De ce nu e chemat pentru implicare în vreuna dintre afacerile despre care a scris presa în ultimii opt ani?

Mihai Ghimpu: Dacă scoţi în Brazilia sau Cipru câteva zeci de milioane de lei, acest fapt nu înseamnă că faci cumpărături, ci înseamnă spălare de bani. I-ai luat ilegal de undeva, i-ai plasat pe cont, i-ai scos în altă ţară şi astfel i-ai legalizat. În calitate de jurist, vreau să vă spun că multe tranzacţii efectuate în aceşti ani de cei care au stat în fruntea statului s-au făcut legal. Ei au folosit intens puterea administrativă, dar au consultat jurişti dintre cei mai buni, pentru că şi-au putut permite acest lucru. Acolo unde s-au făcut ilegalităţi e nevoie de timp. De exemplu, afacerea „Moldasig”. Personal, m-am documentat cum a avut loc vânzarea acesteia. Au fondat din banii statului o întreprindere, au obligat toate organizaţiile şi întreprinderile de stat să încheie contracte cu aceasta. După ce au pus-o pe roate, apare o firmă off shore care o cumpără. Ţine de datoria organelor de anchetă să stabilească gradul de legalitate a acestor tranzacţii. Orice obiect din proprietatea de stat poate trece în proprietate privată, trebuie de văzut însă dacă s-a făcut legal acest lucru şi ce sumă s-a plătit pentru aceasta.

Reporter: Într-un interviu televizat, Vlad Filat a declarat că simte mişcarea aşa-numiţilor rechini ai mediului de afaceri moldovenesc. Dumneavoastră aţi simţit personal apropierea lor sau presiuni din partea acestora?

Mihai Ghimpu: Nu am absolut nicio relaţie cu rechinii şi nici cu rechinaşii. Timpul ne va arăta dacă aceşti rechini au ajuns oameni de afaceri prosperi pe căi corecte, sau nu. Le-am simţit mişcările când eram preşedinte al CMC. Doreau să capete un teren pentru care îmi ofereau suma de 500 mii de euro. Nu pot să dau numele acestora pentru că nu am discutat subiectul. Când intri în dialog, afli pe cine reprezintă, din partea cui vin. Tot pe atunci am avut şi un oaspete care a venit la partid, ştiam de ce vine şi n-am ieşit. L-am auzit afirmând în anticameră, „las că vedem cu ce va merge Ghimpu în alegeri, deoarece ştim că nu are bani”. Atunci am ieşit şi i-am zis să părăsească sediul că n-am venit să fac politică prin tranzacţii cu terenuri sau prin a le apăra interesele. Au văzut că pragul nu este uşor de cucerit şi aici n-au mai îndrăznit să vină. Există oameni care cumpără reprezentanţii puterii. Ei au fost în toţi aceşti ani, nu doar pe timpul lui Voronin. Aceştia nu au capacitatea să facă bani prin cunoştinţe sau muncă, ci doar pe lângă putere. Nu vreau însă ca cineva să se folosească de numele meu şi de funcţia mea ca să devină şi mai bogat, iar eu să mă bucur că îmi aruncă şi mie un os. Eu osul acesta îl pot cumpăra şi la piaţă pe banii din munca mea. Dar orice caz trebuie tratat cu probe juridice. Nu presez şi nu vreau ca nimeni să facă presiuni asupra PG, CCCEC, MAI. Vom analiza în timp dacă îşi fac cum trebuie datoria.

Reporter: Artur Reşetnicov, fostul director SIS, a declarat că în aprilie ar fi fost pus la cale un atentat asupra vieţii lui Vladimir Voronin. Cum este păzit în statul nostru un preşedinte?
Mihai Ghimpu: E chiar peste măsură de păzit, eu sunt nemulţumit de aceasta, oriunde m-aş duce îmi păşesc pe urme, doar în casă şi în acest cabinet nu intră. La magazin, la piaţă se informează ce cumpăr, cât cumpăr. Mie nu-mi place, dar aşa prevede legea. Referitor la declaraţiile lui Reşetnicov, m-am interesat unde a fost serviciul de pază şi protecţie pe data de 7 aprilie 2009. Mi s-a raportat că îşi făceau datoria ca de obicei. Grupul de pază al preşedintelui a stat lângă Voronin, n-a fost implicat în protestele de stradă. Afirmaţiile lui Reşetnicov sunt o mişcare de prost gust, o încercare de a da o nouă întorsătură anchetei care însă nu i-a reuşit.

Reporter: Unul dintre cititorii Jurnalului ne-a informat că aţi fost văzut conducând maşina fără escortă, este adevărat?
Mihai Ghimpu: Sâmbăta şi duminica mă deplasez cu maşina proprie, dacă e vorba să rezolv chestiuni personale. Dar dacă am de rezolvat anumite probleme pe linie de serviciu, mă deplasez cu maşina de serviciu. Paza e mereu cu mine, chiar şi atunci când nu este în văzul lumii. Şi la Coloniţa dacă mă duc după nişte murături ei sunt în preajmă. Această pază m-a obosit.

Reporter: Recent, preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, a venit cu propunerea de a micşora nivelul de calcul pentru pensionarea preşedinţilor, a deputaţilor şi a ex-miniştrilor de la 72% din salariu la 42%. Ce părere aveţi despre această propunere?

Mihai Ghimpu: Acest punct figurează şi în programul Partidului Liberal. Nu este corect să folosim democraţia în stil sovietic. Nu am încheiat contracte cu o bună parte din angajaţii aparatului Parlamentului pentru că aceştia aveau salarii de 4-6 mii lei şi pensia de 6 mii. Pe când azi tinerii nu au nici locuri de muncă şi nici nu pot crea o familie. Trebuie să revenim la un sistem unic de pensionare.

Reporter: Petru Lucinschi zicea că pentru el preşedinţia a fost un chin, ce este preşedinţia pentru Dvs.?

Mihai Ghimpu: Nu e un chin pentru mine, e o muncă grea, dar plăcută. Am venit aici să rezolv problemele ţării şi mă ocup de aceasta. În unul dintre documentele desecretizate, lui Voronin i se prezintă lista de agenţi economici care oferă nu se ştie în ce scop sponsorizări în valoare de 27 milioane lei. De ce Preşedinţia avea nevoie de aceşti bani? Încă nu am văzut acele documente. Dar consider că se aplica un fel de şantaj, dacă nu dai banii, mâine vei avea parte de o serie de controale. Este o politică ce cade sub incidenţa Codului penal. Consider că trebuie să avem o lege clară privind sponsorizările.

Reporter: Miercuri, în cadrul unui interviu pentru o publicaţie rusească, aţi declarat: „Moldova nu se va uni niciodată cu România”. Fiind cunoscute viziunile pe care le împărtăşiţi, de ce aţi decis să faceţi această declaraţie tranşantă tocmai acum?

Mihai Ghimpu: M-au întrebat: „Sunteţi pentru unire?”. Răspunsul meu a fost că nici programul Partidului Liberal, nici programul Alianței pentru Integrare Europeană nu prevăd unirea cu România şi că vizita preşedintelui Traian Băsescu în Republica Moldova a pus punct speculaţiilor de la noi, deoarece domnia sa a zis că România sprijină ideea ca Republica Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene. Şi nu poţi deveni stat membru al UE fără statalitate. Sunt împotriva minciunii şi cei care mă cunosc ştiu că eu spun clar lucrurilor pe nume privitor la identitate, limbă, istorie. Pledez pentru limba română, dar aceasta nu înseamnă unire cu România, aşa cum zicea Mark Tkaciuk, că introducerea limbii române în Constituţie înseamnă neapărat unirea cu România. Aceasta am spus.

Sursa: Jurnal de Chişinău