• Abonare la noutăţi
        

    vezi mai mult

    Au început lucrările de reparație a traseului R16 Bălți-Făleşti-Sculeni
    21.06.2016     
    Valeriu Munteanu: Ministerul Mediului a elaborat un proiect de lege prin care va crește sancțiunea pentru transportarea masei lemnoase fără acte de provenienţă sau de livrare
    21.06.2016     
    Veaceslav UNTILA, deputat PL, Președintele Comisiei securitate, națională, apărare și ordine publică, a participat la lucrările Sesiunii de Primăvară a Adunării Parlamentare NATO, care s-a desfăşurat la Tirana, Republica Albania
    09.06.2016     
  • Prima    /   Activitate Publică    /   Parlamentară  /  Ștefan Vlas: DISCURS pe marginea proiectului legii privind funcționarul public cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne

    Ștefan Vlas: DISCURS pe marginea proiectului legii privind funcționarul public cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne

    28.07.2016  

    Stimate domnule Președinte,

    Onorați deputați,

    Doamnelor și domnilor!

    La intrarea în vigoare a Legii cu privire la Poliția de Frontieră, a Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului şi Legii cu privire la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, a fost reglementat cadrul juridic şi principiile de activitate, organizarea şi funcţionarea, atribuţiile, împuternicirile şi obligaţiile acestor instituții, finanţarea şi asigurarea tehnico-materială a acestora, precum şi statutul lor.

      Cu toate că, deși sunt asemănătoare, prevederile de natură statutară aplicabile funcționarilor publici cu statut special din Poliție şi Poliția de Frontieră, nu sunt identice, chiar dacă, aceștia desfășoară activități în același domeniu, și anume, ordinea și securitatea publică. La fel, există și alte structuri ale MAI în care statutul special este guvernat de legi distincte între care sunt diferențe semnificative.

    Respectiv, la un efectiv de circa 17.800 funcționari publici cu statut special, în MAI există nu mai puțin de 4 statute de personal. Faptul în sine este de natură să mențină un sistem perimat, bazat pe tendință instituțională, ce nu permite abordarea integrată, unitară și coerentă a managementului resurselor umane la nivelul MAI pe verticală și orizontală, a întregii organizații. Mai mult, modelul practicat în prezent este relativ greoi și rigid, excesiv de birocratic și nu îndeajuns de transparent, determinând o dinamică dificilă de personal între subdiviziunile MAI.

    Ca urmare, apar dificultăți de inițiere și promovare corelată la nivel ministerial, a abordărilor care permit dezvoltarea resurselor umane de diferite categorii. De aceea, persistă riscul evoluției inegale sau chiar al rămânerii în urmă a unor componente din MAI, sub aspectul vitezei, anvergurii și capacității de asimilare a schimbărilor atât de necesare în contextul actual.

    MAI este implicat permanent cu majoritatea forțelor și mijloacelor sale în acțiuni de ordine și securitate publică, prevenirea și combaterea criminalității, managementul frontierei de stat, apărarea contra incendiilor și situații excepționale.

    În ansamblul autorităților publice, MAI deține, totodată, efectivele cele mai numeroase.

    Deși componentele MAI funcționează în conformitate cu reglementările proprii și dețin autonomie operațională, trebuie să fie unitare concepțiile generale la nivel ministerial privind: organizarea, îndeplinirea misiunilor și atribuțiilor; logistica; managementul resurselor umane și formarea profesională. Aceasta deoarece MAI nu este simpla sumă a componentelor sale structurale, ci ansamblul ce trebuie să acționeze omogen, uniform și coerent în condiții de compatibilitate și interoperabilitate managerială, organizatorică și funcțională.

    Este adevărat că anumite funcții din subdiviziunile aparatului central al MAI și din cele de alte categorii nu vizează nemijlocit atribuții „polițienești” (nu se ocupă direct de prins hoți), aparent nu au legătură sesizabilă cu sarcini din sfera organizării, planificării, coordonării, controlului domeniului ordinii și siguranței publice, ori realizează preponderent atribuții de suport/administrative.

    Excluderea totală, însă, din subdiviziunile aparatului central al MAI a funcțiilor atestate, inclusiv a celor legate nemijlocit de organizarea, planificarea, coordonarea și controlul de pe palierul ministerial a domeniului ordinii și siguranței publice, a reprezentat, în opinia noastră, o gravă eroare.

    Prin aceasta s-a realizat nu demilitarizarea, ci deprofesionalizarea unităților aparatului central, fapt ce a generat neajunsuri semnificative inclusiv din punctul de vedere al autorității ministeriale asupra structurilor subordonate. A fost, așadar, un mod îngust de a pune problema, deoarece nu s-a luat în considerare necesarul de profesioniști cu viziune/experiență în domeniul ordinii și securității publice. Ca urmare, s-a generalizat încadrarea posturilor din subdiviziunile aparatului central al MAI exclusiv cu funcționari publici, în mare parte absolvenți de studii superioare aflați la primul loc de muncă. Condițiile proaste de salarizare nu permit atragerea de specialiști experimentați.

    Situații similare nu mai sunt întâlnite la nici un alt minister – avem în vedere eliminarea profesioniștilor din subdiviziunile centrale care coordonează misiunile principale ale respectivelor autorități. Se poate obiecta orice, dar ne aflăm clar în situația în care printr-o măsură al cărei impact nu a fost corect evaluat s-a produs o conjunctură evident mai nefavorabilă decât anterior. La circa 3 ani de la aplicare a legii 320 cu privire la poliţie, care s-a considerat că a dat startul reformei, nu a rezultat, practic, nici un element de progres/beneficiu organizațional.

    Adăugăm la aspectele menționate varietatea de statute de personal, nemaiîntâlnită în nici o altă autoritate publică, fapt care, prin acumularea în timp a erorilor, a determinat managementul greoi și neperformant al personalului și stagnarea dezvoltării resurselor umane, ceea ce este de natură să influențeze negativ pe termen lung realizarea serviciului public.

    Principial, în Republica Moldova, prin aceea că personalul deține calitatea de funcționari publici cu statut special, aspectul „demilitarizării” a fost, cel puțin formal, soluționat. De aceea, din punctul nostru de vedere, odată cu aceasta, discuția privitoare la „demilitarizarea” statutară a personalului nu mai are obiect și, mai ales, nu este cazul să stârnească îngrijorări privind riscul revenirii la situația anterioară.

    Menționăm că, atractivitatea posturilor este în continuă scădere, iar capacitatea funcțională precară prejudiciază în modul cel mai palpabil managementul ministerial.

      Considerăm că abia unificarea de statut va deschide în Ministerul Afacerilor Interne calea realizării sistemului unic de salarizare, ceea ce va simplifica activitatea și sub aspect financiar.

    În acest context, subliniem că, restrângerea anumitor drepturi personalului cu statut special presupune acordarea, direct proporțională, a anumitor facilități/garanții suplimentare în raport cu celelalte categorii de salariați.

    Efectele benefice sunt previzibile, de durată și estimăm că nu vor genera costuri semnificative, ci, din contră, eficientizarea cheltuielilor.

    Folosirea justificărilor financiare pentru blocarea intenției de reformă, și așa întârziată, a sistemului de resurse umane va amplifica dificultățile din sistem și va genera costuri suplimentare din cauza fluctuației mare de personal, capacității reduse de reținere în sistem, dificultăților de trecere dintr-o structură în alta ș.a.

    De aceea, vă îndemn să susținem acest proiect de lege.

     

    Vă mulțumesc!

Sediu Central: mun. Chisinau, str. Nicolae Iorga 15
© 2023 Partidul Liberal. Toate Drepturile Rezervate.
 Total vizitatori: 7313445  | ieri: 4724 |  azi: 3875 |  online: 8     RSS     Widget Informer
Tel.: +(373 22) 22 83 26, 23-26-89, 24-35-69, 22-80-97
Fax: +(373 22) 22-80-97