Stimaţi alegători,
Împreună am lansat schimbarea în anul 2005. Împreună am învins în alegerile locale din iunie 2007 prin alegerea lui Dorin Chirtoacă în funcţia de Primar General al municipiului Chişinău, punând bazele unei administraţii corecte şi aflată în serviciul cetăţeanului. Doar împreună, la 5 aprilie 2009, putem câştiga şi realiza schimbarea spre bine în toată republica. Partidul Liberal este convins de victorie şi Vă invită să participaţi la alegeri. Viitorul nostru european depinde de prezenţa noastră la scrutin şi de votul Dumneavoastră pentru candidaţii Partidului Liberal.
Siguranţa, stabilitatea şi perspectiva zilei de mâine, un loc de muncă bine plătit, un trai decent, reîntregirea familiilor şi o viaţă liniştită este ceea ce vă doriţi şi ceea ce Partidul Liberal poate realiza împreună cu Dumneavoastră.
Împreuna avem două obiective fundamentale: lichidarea sărăciei şi integrarea în Uniunea Europeană. Putem să le atingem prin crearea unui climat economic bazat pe libera iniţiativă, stabilitate legislativă, legi noi care să accelereze creşterea economică, o politică bugetar-fiscală transparentă şi corectă care să stimuleze investiţiile autohtone şi cu capital străin – toate la un loc aducând bunăstare şi resurse financiare la bugetul de stat necesare pentru dezvoltare.
1. Lichidarea sărăciei
• Stabilirea salariului minim garantat in sfera bugetara (educatori, invatatori, profesori, medici, asistenti sociali etc) în cuantum de 2000 de lei şi menţinerea salariului minim cu 25 % mai mare decât valoarea cosului minim de consum. Cresterea anuala a salariilor;
• Stabilirea pensiei minime de vârstă în cuantumul minimului de existenţă, respectiv 1500 de lei;
• Creştrerea burselor minime ale studenţilor până la 50 de Euro;
• Acordarea de alocaţie unică pentru naşterea primului, al doilea, al treilea şi următorilor copii în cuantum de, respectiv, 5000 de lei, 10000 de lei, 15000 de lei;
• Asigurarea obligatorie de sănătate urmeaza sa acopere toate cheltuielile de diagnostic şi tratament, cu excepţia serviciilor stomatologice şi a operaţiilor chirurgicale efectuate peste hotare;
• Asigurarea pieţei de desfacere pentru producătorii agricoli;
• Restituirea cheltuielilor cetăţenilor pentru reţele de gaz construite din bani proprii;
• Expertizarea contractelor de privatizare a bunurilor din patrimoniul statului, realizate în perioada guvernării comuniste;
• Subvenţionarea cu 600 de lei de la bugetul de stat pentru un hectar cultivat;
• Subvenţionarea agriculturii în proporţie de 30% pentru un hectar cultivat, conform mediei de subvenţionare agricolă din ţările Uniunii Europene;
• Direcţionarea investiţiilor străine şi republicane către localităţile satesti;
• Publicarea informaţiei complete despre averea deputaţilor, miniştrilor, a celorlalţi funcţionari şi a familiilor acestora, precum şi monitorizarea strictă a averii în perioada mandatului / deţinerii funcţiei. Îngheţarea salariilor funcţionarilor publici de rang înalt;
• Controlul drastic al tuturor veniturilor la buget şi al cheltuielilor de bani publici;
2. Integrarea în Uniunea Europeană
• Respectarea şi aplicarea directă a legislaţiei europene;
• Asigurarea condiţiilor pentru atragerea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă;
• Semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană până în anul 2010;
• Dobândirea dreptului de liberă circulaţie a cetăţenilor R. Moldova în ţările UE până în anul 2010;
• Simplificarea şi urgentarea procesului de redobândire a cetăţeniei române de către cetăţenii în drept ai Republicii Moldova;
• Asigurarea independenţei activităţii judecătorilor;
• Garantarea libertăţii presei şi a accesului la informaţie;
• Combaterea corupţiei, în primul rând la nivelul funcţionarilor de rang înalt şi al demnitarilor de stat;
• Asigurarea securităţii energetice prin diversificarea surselor de import de gaz, dezvoltarea energiei regenerabile şi integrarea în spaţiul energetic european, inclusiv construcţia liniei de cale ferată cu ecartament european Chişinău – Ungheni – Iaşi si a unui gazoduct Iasi - Balti - Drochia;
• Facilitarea accesului cetăţenilor moldoveni în România prin deschiderea consulatelor române la Cahul şi Bălţi;
• Semnarea acordurilor bilaterale de protecţie a drepturilor cetăţenilor R. Moldova angajaţi la lucru în statele UE şi Rusia.
• Atragerea cetăţenilor din regiunea transnistreană prin dezvoltare economică, crearea condiţiilor pentru creşterea nivelului de trai al populatiei, siguranţa şi perspectiva zilei de mâine;
Chişinău, 15 februarie 2009
Schimbarea în bine cu Partidul Liberal vine!
Votăm împreună pentru viaţă bună!
Programul electoral al Partidului Liberal (alegerile parlamentare 2009)
C U P R I N S
Starea actuală a Republicii Moldova
Programul electoral al Partidului Liberal
I. Consolidarea statului de drept
II. Dezvoltarea economică
III. Politica externă
IV. Educaţia şi Cercetarea
V. Tineretul şi Sportul
VI. Sănătatea
VII. Familia, Asistenţa socială, Egalitatea de şanse
VIII. Cultura
IX. Protecţia mediului înconjurător
X. Problema transnistreană
Starea actuală a Republicii Moldova
Partidul Liberal constată că guvernarea comunistă, care s-a întins pe o perioadă de 8 ani, a condus Republica Moldova spre falimentul general al statului. Crizele multiple afectează profund toate domeniile vieţii politice, economice, sociale: economia nu funcţionează şi nu produce bunuri şi valori; costurile vieţii au crescut de trei ori pe fondul unor creşteri salariale şi de pensii nesemnificative; agricultura şi zona rurală sunt menţinute într-o stare cronică de subdezvoltare; serviciile din domeniul sănătăţii au devenit inaccesibile pentru majoritatea populaţiei; sistemul de educaţie şi cercetare este neperformant şi necompetitiv; infrastructura se află într-un avansat proces de degradare; securitatea energetică este permanent sub presiune şi şantaj, fiind dependentă de o singură sursă – Federaţia Rusă; conflictul transnistrean continuă să reprezinte o ameninţare la adresa securitatăţii Republicii Moldova şi a celei regionale; statul de drept, instituţiile democratice, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt grav afectate de modelul de guvernare totalitar comunist; autoritatea de stat şi instituţiile administraţiei centrale sunt subminate de corupţie; sărăcia a devenit un fenomen social generalizat; şomajul şi emigrarea populaţiei au căpătat proporţii de masă. Toate acestea în ansamblu pun în pericol însăşi existenţa Republicii Moldova.
Partidul comunist a lichidat separaţia puterilor legislativă, executivă şi judecătorească în stat, subordonându-le preşedintelui, care este şi preşedintele PCRM. Parlamentul, transformat în maşină de vot a comuniştilor, a adoptat o legislaţie antidemocratică, iar societatea civilă a fost eliminată din procesul legislativ. Au fost restrânse drastic drepturile şi libertăţile cetăţenilor, activitatea partidelor politice a fost obstrucţionată şi limitată. A fost supradimensionat statutul structurilor de forţă ale statului, acordându-li-se atribuţii excesive care au condus la abuzuri împotriva cetăţenilor, partidelor politice şi societăţii civile. Partidul de guvernământ a instituit un monopol asupra CCA şi a mediilor de informare publice şi a limitat exercitarea democraţiei în condiţii de pluralism politic. Puterea judecătorească a fost aservită guvernanţilor, întrucât numirea în funcţie a judecătorilor şi preşedinţilor instanţelor de judecată se înfăptuieşte în mod abuziv de către preşedintele republicii.
În prezent, Republica Moldova este cel mai sărac stat din Europa, cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor şi cu cele mai mici salarii. Datoria externă este enormă - 4 miliarde de dolari – şi urmează a fi plătită pe parcursul mai multor generaţii viitoare. Economia se confruntă cu mari probleme, precum: dependenţa exclusivă de resursele energetice importate din Rusia; producţia nu acoperă necesităţile de consum ale pieţei interne; piaţa internă depinde de produsele de import, iar balanţa comercială este negativă; proasta gestiune a banilor publici şi dependenţa economiei de asistenţa financiară externă; infrastructura slab dezvoltată şi subfinanţată; lipsa oportunităţilor de dezvoltare a mediului de afaceri şi a pieţei muncii. Satele şi agricultura au avut cel mai mult de suferit de pe urma politicilor incompetente ale comuniştilor. Actualmente, doar 15 % din localităţile rurale pot să-şi asigure o dezvoltare independentă. Republica Moldova, din stat exportator, a devenit importator de produse agroalimentare. Doar 40% din populaţia localităţilor rurale dispun de apă potabilă din reţeaua publică şi doar 17 % beneficiază de servicii de canalizare. Peste 40% din localităţile rurale nu au drumuri cu suprafaţă rigidă, care să permită accesul la reţeaua republicană de drumuri, iar majoritatea drumurilor comunale sunt distruse. Exodul populaţiei, fuga de sărăcie şi de regim a atins cote fără precedent – peste un milion de oameni au plecat peste hotare.
Sistemul de asistenţă socială nu asigură pensii şi alocaţii suficiente pentru a acoperi minimul de existenţă pentru pensionari şi invalizi, pentru categoriile de populaţie defavorizate. Medicina a devenit atât de scumpă, încât serviciile de calitate şi le poate permite doar o minoritate din societate. În ansamblu, sistemul de sănătate este perimat, iar instituţiile medicale – îmbătrânite moral şi fizic. Din peste 1000 de localităţi rurale, 300 nu au medici de familie. Asigurarea medicală obligatorie, introdusă de guvernarea comunistă, a fost un eşec. Efectele crizei din acest domeniu se traduc într-o rată a mortalităţii mai mare decât cea a natalităţii. Sporul natural al populaţiei este negativ.
În domeniul educaţiei şi cercetării, devenit neperformant şi necompetitiv, guvernarea comunistă a aplicat în mod premeditat politici de marginalizare socială a intelectualităţii, iar sectorul a fost în permanenţă subfinanţat. Salariile profesorilor preuniversitari şi universitari, bursele studenţilor sunt cele mai mici din ţările din regiune. Aceeaşi politică distructivă a fost aplicată şi în domeniul culturii.
Partidul comunist de guvernământ a promovat o politică externă de izolare a Republicii Moldova, de subordonare a intereselor de stat unor interese străine. Această politică a avut ca efect îndepărtarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, răcirea relaţiilor cu ţările din UE, pierderea credibilităţii şi prestigiului în faţa structurilor europene şi organizaţiilor internaţionale, înrăutăţirea relaţiilor cu România şi cu Ucraina, exacerbarea importanţei parteneriatului cu Federaţia Rusă.
În concluzie:
Pe parcursul a 8 ani de guvernare comunistă, Republica Moldova a fost transformată dintr-un stat democratic într-o dictatură totalitară comunistă, unde puterea a fost concentrată în mâinile unei singure persoane – preşedintele PCRM, devenind cel mai sărac stat din Europa, cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor şi cu cele mai mici salarii; datoria externă a atins cifra astronomică de 4 miliarde de dolari; au fost aplicate politici premeditate de sărăcire a populaţiei, de depopulare a republicii şi de stimulare a emigrării peste hotare a peste 1 milion de cetăţeni; de izolare internaţională şi de aservire a intereselor statului intereselor PCRM şi ideologiei acestuia, încălcându-se astfel Constituţia şi urmărindu-se scopul ocult de desfiinţare în final a independenţei politice şi suveranităţii Republicii Moldova şi de transformare a ei într-un stat-marionetă.
Această politică a partidului comunist de guvernământ a condus Republica Moldova la falimentul general al statului şi al societăţii şi trebuie respinsă de către cetăţeni cu toată puterea şi convingerea, pe cale democratică, deoarece reprezintă la ora actuală principalul pericol care ne ameninţă viaţa şi viitorul.
Programul electoral al Partidului Liberal
Prioritatea Partidului Liberal, pe plan intern, este lichidarea sărăciei - problema principală cu care se confruntă majoritatea populaţiei Republicii Moldova. Sărăcia poate fi lichidată doar prin instaurarea unui climat economic bazat pe libera iniţiativă, pe stabilitate legislativă în domeniu, pe reglementări minime din partea statului, prin legi noi care să stimuleze creşterea economică, atragerea investiţiilor străine, dezvoltarea infrastructurii economice - în condiţii egale pentru toţi - şi nu o economie doar pentru cei de la putere şi pentru clanurile lor. Principalul instrument al statului în politica economică este politica fiscală – impozitele. Numai prin aplicarea unei politici fiscale inteligente, a unor legi de factură europeană, în condiţiile unei justiţii independente şi necorupte, unei guvernări drepte, nepărtinitoare, adică necomuniste, putem lichida sărăcia.
În plan extern, Partidul Liberal îşi asumă ca sarcină strategică aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană – spaţiul de civilizaţie, democraţie, drept, prosperitate, dezvoltare durabilă şi securitate. Partidul Liberal va restabili credibilitatea Republicii Moldova în faţa organismelor europene şi internaţionale, va obţine pentru cetăţenii Republicii Moldova libera circulaţie în ţările UE şi simplificarea mecanismului de redobândire a cetăţeniei române de către cetăţenii în drept.
Partidul Liberal va elimina consecinţele negative ale dictaturii comuniste din ultima perioadă, care a afectat profund funcţionarea statului de drept, instituţiile centrale ale statului, organismele publice, societatea civilă, libertăţile democratice, economia, relaţiile externe şi, nu în ultimul rând, va lupta pentru stârpirea corupţiei, fenomen care s-a adâncit tocmai în perioada guvernării comuniste. Partidul Liberal va acţiona eficient în vederea capitulării definitive a ideologiei comuniste şi a readucerii Republicii Moldova în spaţiul civilizaţiei europene.
Programul electoral al Partidului Liberal este realist, aplicat la particularităţile socioeconomice ale Republicii Moldova. Axa principală a Programului este vectorul european pe toate dimensiunile: politică, economică, juridică, educaţională, socială, culturală, mediatică. Programul se articulează pe un principiu fundamental: libertatea, inclusiv libertatea alegerii pe care o vor exercita cetăţenii atunci când vor decide cui să încedinţeze votul în alegerile parlamentare din 2009. Acest program poate fi aplicat în baza unui mandat legislativ oferit PL cu toată încrederea de către alegători.
Programul electoral al Partidului Liberal este programul care va desprinde definitiv Republica Moldova de trecutul comunist totalitar, o va moderniza ca stat, o va aşeza pe drumul european al prosperităţii, îi va oferi omului demnitatea şi încrederea într-un viitor bun, pe care le merită.
I. Consolidarea statului de drept
Partidul Liberal, aplicând şi respectând aquis-ului comunitar în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, îşi asumă garantarea constituţională a drepturilor omului şi crearea unui cadru juridic adecvat statului de drept, care să stimuleze evoluţiile pozitive din sistemul economic în vederea creşterii nivelului de trai. Libertatea mass-media, pluralismul politic, asigurarea funcţionării separaţiei puterilor în stat, independenţa justiţiei, protejarea intereselor cetăţenilor de către organele de drept sunt angajamente ferme, care nu pot fi negociate. Astfel, direcţiile de acţiune ale Partidului Liberal vor fi:
Adoptarea unei noi Constituţii, pornind de la cadrul constituţional actual, completat cu următoarele principii:
• Realizarea reformei imunităţii parlamentare, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia;
• Respectarea drepturilor omului, în special a inviolabilităţii domiciliului şi a corespondenţei, aplicarea restrângerii acestor drepturi doar în condiţiile Constituţiei şi în strictă corespundere cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului;
• Consfinţirea limbii române ca limbă oficială;
• Integrarea în structurile euroatlantice;
• Asigurarea transparenţei formării, administrării şi controlului utilizării resurselor financiare publice;
• Reparaţia de către stat a pagubelor materiale cauzate cetăţenilor prin infracţiuni (statul, la rândul său, îşi va recupera pierderile prin acţiunea de regres împotriva persoanei vinovate);
• Introducerea dreptului la moştenire legală pentru rudele de orice grad, excluzând dreptul de moştenire legală al statului.
Independenţa sistemului judecătoresc
• Asigurarea independenţei activităţii judecătorilor;
• Modificarea statutului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru aducerea acestuia in conformitate cu art.1 din Legea cu privire la CSM, conform căreia CSM este organ independent, format în vederea organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc, şi este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti;
• Numirea preşedinţilor instanţelor de judecată prin concurs de către CSM;
• Restructurarea instanţelor de judecată specializate, prin introducerea unui sistem unic de instanţe de drept comun, evitându-se astfel tărăgănarea examinării acţiunilor;
• Lichidarea instituţiei admisibilităţii în cadrul proceselor de judecată, care îngrădeşte dreptul justiţiabilului la un recurs efectiv;
• Introducerea unui mecanism transparent de propunere şi selectare a candidaţilor la funcţia de judecător în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Reformarea procuraturii, poliţiei şi a altor servicii
• Adoptarea unei noi legi cu privire la procuratură, conform standardelor europene;
• Numirea prin concurs a procurorilor de către Consiliul Superior al Magistraturii;
• Acordarea statutului de magistrat procurorilor şi demilitarizarea procuraturii;
• Limitarea competenţelor procurorului doar la conducerea urmăririi penale şi susţinerea învinuirii din partea statului în instanţele de judecată;
• Alinierea legii cu privire la poliţie şi a Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) la standardele europene;
• Adoptarea legii lustraţiei şi desecretizarea arhivelor SIS;
• Înfiinţarea Departamentului de Studiere a Arhivelor Securităţii.
Eficientizarea luptei împotriva corupţiei
• Verificarea activităţii de combatere a corupţiei, desfăşurate până în prezent, eficientizarea şi reorganizarea acestei activităţi;
• Combaterea corupţiei, în primul rând la nivelul funcţionarilor de rang înalt şi demnitarilor de stat;
• Combaterea economiei subterane;
• Curmarea practicilor de persecutare a persoanelor fizice şi juridice sub pretextul luptei împotriva corupţiei;
• Publicarea informaţiei complete despre averea deputaţilor, miniştrilor, a celorlalţi funcţionari şi a familiilor acestora, precum şi monitorizarea strictă a averii în perioada mandatului/deţinerii funcţiei;
• Expertizarea marilor contracte de privatizare a bunurilor din patrimoniul statului, realizate în perioada guvernării comuniste.
Administraţia publică
• Aplicarea directă a aquis-ului comunitar;
• Optimizarea structurii administraţiei publice la toate nivelurile, în special la nivel central, în vederea reducerii cheltuielilor inutile pentru aparatul administraţiei de stat;
• Modificarea legii cu privire la funcţionarul public astfel încât dubla cetăţenie să nu constituie un impediment pentru ocuparea funcţiei, iar procedura de angajare să nu fie condiţionată de aprobări la nivel de guvern;
• Stabilirea salariului de început, minim garantat, pentru funcţionarii publici în valoare de 2000 lei, menţinerea salariului de început la un nivel cu 25% mai mare decât coşul minim de consum;
• Implementarea şi promovarea guvernării electronice în instituţiile administraţiei publice în vederea facilitării accesului la informaţie al cetăţenilor, fluidizării şi raţionalizării fluxului de documente etc;
• Excluderea finanţării pe criterii politice a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi de către unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi de către guvern, diminuarea controlului de stat în planificarea veniturilor şi cheltuielilor în bugetele locale;
• Susţinerea implementării de politici investiţionale pentru îmbunătăţirea oportunităţilor de dezvoltare a localităţilor;
• Transmiterea integrală a patrimoniului public local la administraţia publică locală;
• Depolitizarea serviciului public prin asigurarea angajării funcţionarilor publici în baza concursurilor deschise, asigurându-se astfel transparenţa şi respectarea principiului meritocraţiei în procesul de selecţie.
Libertatea de exprimare şi independenţa mass-media
• Asigurarea independenţei mass-media;
• Garantarea reală şi efectivă a dreptului fiecărui cetăţean la opinie şi la libera exprimare, precum şi la o informare corectă;
• Garantarea accesului la informaţie pentru toţi ziariştii, indiferent de mediile de informare pe care le reprezintă;
• Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea presei scrise şi electronice;
• Asigurarea independenţei editoriale a posturilor publice de radio şi televiziune;
• Depolitizarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi asigurarea maximei transparenţe în desfăşurarea concursurilor de eliberare a licenţelor de emisie şi a frecvenţelor;
• Încurajarea dezvoltării mass-media regionale;
• Crearea unui cadru legislativ şi normativ care să garanteze condiţii economice egale pentru toţi actorii de pe piaţa mass-media şi a activităţii editoriale, eliminând astfel practicile discriminatorii instituite de regimul comunist;
• Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea pieţei informaţionale şi a pieţei de publicitate;
• Integrarea Republicii Moldova în spaţiul informaţional european.
II. Dezvoltarea economică
Economia deschisă şi liberalizarea tranzacţiilor comerciale reprezintă o componentă esenţială a liberalismului economic. Politica economică a Partidului Liberal este orientată spre creştere economică pe termen lung. Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeana este sarcina de reper în elaborarea strategiilor de dezvoltare economică şi în realizarea acţiunilor pentru implementarea acestora. Echilibrarea repartiţiei veniturilor, îmbunătăţirea nivelului de trai al categoriilor de populaţie defavorizate reprezintă priorităţile sociale de care se ţine cont în promovarea politicilor economice ale Partidului Liberal.
Dezvoltare durabilă prin liberalism economic
• Creşterea nivelului de viaţă al cetăţenilor prin asigurarea condiţiilor economice suficiente pentru crearea locurilor de muncă, reducerea şomajului şi majorarea consumului intern;
• Stimularea exportului produselor autohtone prin promovarea politicilor fiscale, monetare, informaţionale şi de protecţie a concurenţei loiale, în modul în care se ating obiectivele de bază: profitabilitatea înaltă a exportului şi accesul facil pe pieţele externe;
• Creşterea volumului de investiţii străine prin generarea interesului economic sporit faţă de Republica Moldova şi prin crearea climatului investiţional adecvat aşteptărilor investitorilor străini, asigurându-li-se o activitate economică liberă şi transparentă;
• Stimularea producătorilor autohtoni, în special a categoriilor de produse şi servicii care, în marea majoritate, provin din import;
• Îmbunătăţirea cadrului legal economic, având drept obiectiv intensificarea circulaţiei mijloacelor băneşti între agenţii economici, asigurarea încrederii în relaţia de parteneriat şi în mecanismele financiare implementate de stat;
• Atragerea resurselor financiare ieftine în sistemul bancar prin participarea mai activă a băncilor străine la viaţa economică a Republicii Moldova;
• Eradicarea corupţiei.
Politica bugetar-fiscală stimulatorie
• Echilibrarea repartiţiei veniturilor, îmbunătăţirea nivelului de trai al categoriilor de populaţie defavorizate;
• Aplicarea instrumentelor fiscale stimulatorii şi de motivare a antreprenoriatului activ în vederea creării locurilor noi de muncă şi diversificării activităţilor de producţie şi prestaţie, prin acordarea de facilităţi fiscale;
• Reducerea cotelor TVA şi a taxelor vamale în cazul importului de utilaje tehnologice performante, introducerea în lista livrărilor scutite de TVA a pesticidelor şi îngrăşămintelor;
• Diversificarea facilităţilor fiscale pentru stimularea gospodăriilor ţărăneşti;
• Asigurarea stabilităţii prevederilor fiscale prin fixarea termenului de implementare a modificărilor de legislaţie, evitarea modificărilor legislative în anul de gestiune contabilă;
• Elaborarea mecanismului de redistribuire a încasărilor din TVA între Autoritărţile Publice Locale şi Autorităţile Publice Centrale;
• Creşterea capacităţii de administrare fiscală şi colectare a impozitelor şi taxelor, odată cu reducerea sarcinilor administrative suportate de contribuabili;
• Repartiţia uniformă a poverii fiscale pentru contribuabili şi echilibrarea structurii cheltuielilor în bugetul de stat;
• Acordarea subvenţiilor fiscale persoanelor fizice prin excluderea din venitul impozabil a investiţiilor de durată, precum: cheltuielile destinate achiziţionării tehnicii de calcul, asigurărilor pe viaţă (personală şi a membrilor de familie), dobânzile achitate pentru creditul imobiliar, cheltuielile destinate achitării taxelor de studii superioare şi postuniversitare;
Politica monetară
• Coordonarea politicii economice şi bugetar-fiscale cu politica monetară;
• Diversificarea şi adecvarea instrumentelor monetare de ţintire a inflaţiei;
• Controlul strict al formării preţurilor pentru serviciile comunale şi pentru carburanţi;
• Elaborarea metodologei oficiale de calcul a preţurilor, în scopul evitării practicilor speculative ale monopoliştilor naturali;
• Perfecţionarea cadrului juridic de reglementare a relaţiilor dintre consumatorii şi prestatorii de servicii în domeniul respectiv;
• Stabilirea rezervelor de stat la produsele alimentare cu frecvenţă înaltă de consum şi cu impact important asupra indicelui preţului de consum;
• Stimularea dezvoltării pieţei obligaţiunilor pentru creşterea atractivităţii climatului investiţional şi creditarea proiectelor investiţionale la dobânzi optime;
• Consolidarea exerciţiului de autonomie locală pentru creşterea gradului de accesibilitate a APL la pieţele de capital;
• Contribuirea la dezvoltarea sectorului agroindustrial, la intensificarea tranzacţiilor de export.
Politica de dezvoltare a sectorului agrar
• Crearea unui management integrat la nivel republican pentru asigurarea pieţei de desfacere a producătorilor agricoli;
• Conectarea sectorului agricol la sistemul „industrie-distribuţie-consum” pentru aprovizionarea pieţei interne, dar şi la sistemul „industrie de procesare–logistică modernă- export”, în scopul intensificării tranzacţiilor de comerţ extern;
• Aplicarea benevolă a celor două forme de organizare a activităţilor agricole: privat-familială şi consolidarea terenurilor, statul acordând sprijin în mod echilibrat tuturor structurilor;
• Alinierea legislaţiei Republicii Moldova la cerinţele legislaţiei Uniunii Europene pentru obţinerea mărcii europene (ştampila ovală), în scopul exportului de produse din carne şi lapte în spaţiul Uniunii Europene;
• Subvenţionarea agriculturii în proporţie de 30% pentru un hectar cultivat, conform mediei de subvenţionare agricolă din ţările Uniunii Europene;
• Subvenţionarea cu 600 de lei de la bugetul de stat şi acordarea anuală a unui bonus de 30 l motorină pentru un hectar cultivat;
• Acordarea de suport producătorilor agricoli şi investitorilor pentru stimularea reducerii consumului de energie şi înlocuirea combustibililor tradiţionali cu biocombustibili şi surse energetice alternative (eoliană, solară, hidro, biodiesel);
• Promovarea şi dezvoltarea agriculturii ecologice;
• Conlucrarea cu producătorii agricoli din spaţiul Uniunii Europene la dezvoltarea şi producerea materialului semincer de tip „super-elita”, „elita” şi „I reproducţie”;
• Stimularea reînnoirii prin metode fiscale a parcului de maşini şi tractoare şi reducerea consumului de la 100 -110 l motorină la hectar până la 55-60 l la hectar, conform standardelor Uniunii Europene;
• Dezvoltarea zootehniei şi creşterea ponderii acesteia în totalul producţiei agricole până la 50%, în 2013, prin subvenţionarea producţiei zootehnice;
• Susţinerea şi stimularea investiţiilor în renovarea şi construcţia abatoarelor autorizate;
• Atragerea investiţiilor străine şi autohtone pentru creşterea animalelor de prăsilă omologate şi neomologate pe teritoriul Republicii Moldova;
• Implementarea programului SITA (Sistemul de Identificare şi Trasabilitate a Animalelor) până în anul 2012;
• Susţinerea şi subvenţionarea domeniului zooveterinar, prin crearea fermelor familiale, în care fiecare crescător de animale să îngrijească nu mai puţin de 5 bovine şi porcine;
• Încurajarea producătorilor autohtoni din domeniul de procesare, uscare şi congelare a fructelor şi legumelor prin diverse mecanisme legislative şi acte normative, precum şi protejarea pieţei interne de fluxul masiv de nutreţuri combinate din alte ţări;
• Dezvoltarea şi susţinerea Asociaţiilor Ştiinţifice şi de Producţie „Selecţia” şi „Porumbeni”, a Institutului de Zootehnie şi Medicină Veterinară şi Institutului de Viticultură şi Vinificaţie;
• Asigurarea transparenţei şi echităţii în gestiunea mecanismului de subvenţionare pentru asimilarea totală a resurselor financiare alocate, inclusiv în pomicultură, viticultură, apicultură, pentru terenuri protejate, tehnică şi maşini pentru horticultură;
• Promovarea politicilor de consolidare a terenurilor agricole şi susţinerea renovării sistemelor de irigaţie, în baza principiilor benevole;
• Elaborarea cadrului legal stimulatoriu privind accesul producătorilor agricoli la suprafeţele de comerţ organizat şi la reţeaua de distribuţie activă a produselor agricole;
• Stimularea investiţiilor străine în scopul relansării sectoarelor de cultivare a plantelor aromatice şi medicinale, pisciculturii şi apiculturii;
• Crearea unor centre agroindustriale inovaţionale, care să servească drept model pentru preluarea practicilor internaţionale şi a tehnologiilor moderne de către asociaţiile agricole şi gospodăriile ţărăneşti.
Silvicultura
• Încetarea practicii de dare în arendă a suprafeţelor de păduri din fondul silvic de stat persoanelor fizice;
• Întreruperea procesului de industrializare a fondului forestier cu valoare de unicat din luncile Prutului, Nistrului şi din rezervaţiile naturale;
• Extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră din contul terenurilor degradate;
• Conservarea peisajului rural naţional;
• Asigurarea integrităţii fondului forestier, protejarea tuturor pădurilor şi a vegetaţiei forestiere, în special a perdelelor forestiere de protecţie a câmpurilor agricole şi a vegetaţiei din luncile râurilor.
Dezvoltarea rurală şi modernizarea satelor
• Accelerarea procesului de dezvoltare rurală;
• Asigurarea tuturor localităţilor cu acces la reţeaua de drumuri publice;
• Construcţia drumurilor de ocolire a localităţilor, în perspectivă strategică ;
• Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii de bază, respectiv, drumuri, apă, canalizare, conectarea localităţilor la reţelele de gaz şi gestionarea deşeurilor;
• Modernizarea şi dezvoltarea reţelelor energetice, promovarea utilizării resurselor energetice regenerabile specifice zonei rurale;
• Crearea facilităţilor pentru tinerii specialişti în scopul încadrării în muncă în mediul rural;
• Direcţionarea investiţiilor străine şi republicane către localităţile rurale;
• Organizarea cursurilor de recalificare gratuite pentru populaţia rurală, pentru reducerea şomajului şi a dependenţei de producţia agricolă;
• Stimularea diversificării activităţilor economice, altele decât cele agricole, şi a serviciilor din mediul rural;
• Extinderea serviciilor medicale în mediul rural, prin crearea oficiilor pentru medicii de familie şi stimularea celor care se stabilesc cu traiul în mediul rural;
• Dezvoltarea agroturismului, ecoturismului, promovarea artei populare şi a tradiţiilor culturale locale;
• Corelarea politicilor publice de dezvoltare sectorială: infrastructură şi transporturi, creşterea ocupării forţei de muncă, dezvoltare rurală, educaţie şi sănătate, mediu şi promovarea parteneriatului public-privat în scopul excluderii diferenţei dintre nivelul de trai din zona rurală şi cea urbană;
• Reabilitarea, întreţinerea şi promovarea siturilor naturale şi istorice;
• Realizarea unor asocieri între zonele urbane şi cele rurale în scopul valorificării potenţialului complementar al acestora.
Asigurarea securităţii energetice
• Eliminarea monopolului energetic exercitat de Federaţia Rusă, diversificarea furnizorilor externi;
• Garantarea securităţii energetice a statului este prioritară pentru dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova. Dezvoltarea durabilă din perspectiva sectorului energetic impune garantarea aprovizionării societăţii cu resurse energetice la preţuri rezonabile în raport cu tendinţele pieţelor internaţionale;
• Modernizarea sistemului de transport şi distribuţie, dezvoltarea interconexiunilor şi diversificarea surselor de import de gaze naturale şi alte resurse energetice;
• Instalarea staţiilor de evidenţă (contoarelor) în scopul controlului strict al volumelor importurilor de gaze naturale;
• Demonopolizarea şi garantarea concurenţei loiale pentru desfăşurarea tranzacţiilor comerciale şi organizarea prestaţiilor în domeniu;
• Stimularea dezvoltării energiilor regenerabile: eoliană, solară, biomasă, inclusiv cea a deşeurilor urbane;
• Implementarea unor măsuri orientate spre economia de energie prin conservarea şi reducerea cheltuielilor de transport a resurselor energetice către consumatorul final;
• Modernizarea centralelor electrotermice în funcţie de viabilitatea lor economică şi transferarea CET-urilor în gestiunea Autorităţilor Publice Locale, excluderea intermediarilor din procesul de livrare a energiei termice consumatorului final;
• Adoptarea metodologiilor de calculare corectă a preţului de vânzare a resurselor energetice şi monitorizarea activităţii importatorilor pentru asigurarea corectitudinii şi transparenţei;
• Elaborarea unei strategii pentru situaţiile de criză energetică în importul de gaze naturale şi de alte resurse energetice de alternativă;
• Stabilirea statutului de proprietate pentru investiţiile efectuate către consumatorii casnici (3 mlrd lei) la implementarea Programului de Gazificare (din 2001-2002) şi legiferarea lor;
• Dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea stocurilor strategice interne, a interconexiunilor şi cooperării cu sistemele energetice regionale, inclusiv construcţia gazoductului Iaşi – Bălţi – Drochia;
• Constructia liniei de cale ferata cu ecartament european Chişinău – Ungheni Iaşi.
Politici de stimulare a mediului de afaceri
• Garantarea dreptului la siguranţă personală, proprietate privată, de a încheia liber acorduri şi a desfăşura activităţi economice, fără influenţe negative din partea statului;
• Stimularea mediului de afaceri bazat pe libera concurenţă, dezvoltarea întreprinderilor, în special a celor mici şi medii;
• Crearea incubatoarelor de afaceri în baza parteneriatelor dintre centrele universitare şi mediul de afaceri, în scopul atragerii, plasării şi implementării tehnologiilor performante;
• Asigurarea si menţinerea luptei contra tuturor formelor de monopol;
• Promovarea şi stimularea exporturilor prin creşterea performanţelor economice, modernizarea produselor, tehnologiilor şi racordarea la standardele internaţionale;
• Crearea şi dezvoltarea alianţelor strategice pentru preluarea şi utilizarea de know-how de la firme cu renume internaţional pentru menţinerea pieţelor actuale de desfacere şi pătrunderea pe noi pieţe;
• Identificarea sectoarelor şi domeniilor competitive din industria autohtonă cu scopul extinderii structurii şi geografiei exporturilor;
• Elaborarea şi realizarea în practică a unei politici economice la nivel naţional pentru creditarea IMM (întreprinderilor mici şi medii), în colaborare cu băncile comerciale, care să propună şi proiecte individuale în acest scop;
• Acordarea de subvenţii şi garanţii din partea statului pentru creditarea bancară pe termen lung şi la rate ale dobânzilor mai reduse a IMM;
• Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat dintre stat şi organismele financiare internaţionale, în cadrul unor proiecte mixte de creditare, garantare a investiţiilor străine şi subvenţionare a mediului de afaceri, preponderent pentru întreprinderile mici şi mijlocii;
• Perfecţionarea cadrului juridic privind relaţiile debitor - creditor, astfel încât contractul de gaj să obţină statutul de titlu executoriu în vederea simplificării procedurilor pentru obţinerea de credite de către IMM;
• Atragerea investiţiilor străine pentru dezvoltarea industriei agroalimentare prin acordurile în lohn, ceea ce va permite diversificarea produselor şi intensificarea tranzacţiilor de export, dezvoltarea pieţii muncii;
• Acordarea de credit preferenţial şi suport financiar pentru conformarea producătorilor autohtoni la standardele internaţionale - ISO, încetarea practicii dublării certificatelor europene în Republicii Moldova.
Politici de dezvoltare a turismului
• Perfecţionarea cadrului legal şi instituţional în domeniul turismului prin implementarea sistemelor de calitate a serviciilor turistice, prin armoni¬zarea legislaţiei turistice cu cea a Uniunii Europene;
• Stimularea investiţiilor ce ţin de localizarea lanţurilor hoteliere internaţionale;
• Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu ţările Uniunii Europene pentru promovarea imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică internaţională;
• Crearea ofertelor de turism receptor bazate pe prestarea serviciilor medicale în domeniul stomatologiei, balneologiei, procedurilor terapeutice ş.a.;
• Extinderea calendarului evenimentelor bazat pe organizarea festivalurilor gastronomice internaţionale, în colaborare cu ţările dezvoltate din UE, concertelor cu programe artistice speciale, conferinţe, congrese ş.a.;
• Valorificarea patrimoniului istoric şi cultural şi elaborarea itinerariilor turistice transfrontaliere;
• Creşterea gradului de accesibilitate a turiştilor în rezervaţiile naturale pentru dezvoltarea turismului ecologic, în conformitate cu normele şi limitele de găzduire a turiştilor, ce previn impactul negativ asupra mediului;
• Diversificarea instrumentelor fiscale, financiare, de instruire şi consultanţă în susţinerea IMM din domeniul turismului rural;
• Modernizarea infrastructurii generale în zonele turistice noi, dezvoltarea staţiunilor din perimetrul zonelor de odihnă tradiţionale: Vadul lui Vodă, Soroca, Cahul, Călăraşi ş.a.
Politici de dezvoltare a comerţului
• Corelarea mai eficientă a sferei producţiei cu cea a consumului, liberalizarea tranzacţiilor comerciale;
• Promovarea unei politici de comerţ extern capabile să genereze creşterea economică a industriei agroalimentare, uşoare şi de prelucrare;
• Dezvoltarea comerţului intern şi pe cale de consecinţă a multor domenii de activitate şi ramuri ale economiei naţionale: industria, agricultura, sectorul terţiar;
• Eficientizarea mecanismelor de control ale statului în stabilirea calităţii bunurilor şi serviciilor oferite consumatorilor;
• Organizarea unui sistem de informare util pentru consumatori;
• Asigurarea protecţiei accesului consumatorului la justiţie prin garantarea dreptului de recuperare a contravalorii, în conformitate cu politicile privind protecţia consumatorilor din Uniunea Europeană;
• Crearea Agenţiei de Stat de Protecţie a Consumatorului în scopul garantării respectării drepturilor consumatorilor;
• Stimularea dezvoltării comerţului în mediul rural prin organizarea diferitelor forme de comerţ cu amănuntul: comerţul independent, asociat, integrat;
• Extinderea geografiei exporturilor şi crearea reprezentanţelor permanente la cele mai mari târguri şi expoziţii internaţionale pentru organizarea campaniilor de promovare a produselor autohtone în ţările cu putere de absorbţie înaltă a pieţei de consum;
• Susţinerea producătorilor din mediul rural prin promovarea tranzacţiilor cu produse ecologice şi a tranzacţiilor de export de mărfuri agroalimentare;
• Crearea cadrului de dezvoltare a comerţului cu servicii pe baza principiilor comerţului internaţional.
III. Politica externă
Republica Moldova are nevoie de o politică externă ofensivă, de construcţia unor alianţe şi parteneriate în măsură să garanteze independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a statului, aderarea la Uniunea Europeană, relaţii economice reciproc avantajoase şi protecţia cetăţenilor aflaţi la muncă peste hotare. Direcţiile principale de politică externă ale Partidului Liberal sunt următoarele:
• Îndeplinirea integrală a angajamentelor asumate faţă de Consiliul Europei şi Uniunea Europeană în domeniul consolidării instituţiilor democratice, respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, asigurării independenţei mass-media, justiţiei şi autonomiei locale;
• Semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană până în anul 2010;
• Dobândirea dreptului de liberă circulaţie a cetăţenilor Republicii Moldova în ţările UE până în anul 2010;
• Aprofundarea Parteneriatului strategic cu SUA şi integrarea în structurile euroatlantice;
• Dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale cu România, inclusiv încheierea unui Acord de Parteneriat Strategic pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană;
• Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană într-un orizont de timp scurt şi mediu, prin includerea Republicii Moldova în pachetul ţărilor din Balcanii de Vest;
• Întreprinderea unor demersuri diplomatice eficace pe lângă autorităţile de stat ale României, care să conducă la simplificarea şi urgentarea procesului de redobândire a cetăţeniei române de către cetăţenii în drept ai Republicii Moldova;
• Facilitarea accesului cetăţenilor moldoveni în România, inclusiv prin deschiderea consulatelor române la Cahul şi Bălţi;
• Dezvoltarea unor relaţii aprofundate cu Ucraina şi cooperarea bilaterală în plan regional;
• Construirea unor relaţii bilaterale pragmatice cu Federaţia Rusă, plecând de la principiile respectării independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a caracterului unitar al Republicii Moldova, eliminarea prezenţei militare ruse;
• Ieşirea din Comunitatea Statelor Independente;
• Încheierea unor parteneriate politico-diplomatice cu statele membre ale UE ce sprijină perspectivele de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană;
• Valorificarea cadrului regional de cooperare oferit de UE şi participarea activă la Sinergia Mării Negre, promovată de România, la iniţiativa polono-suedeză privind Parteneriatul Estic şi participarea la Programul de Vecinătate al Uniunii Europene;
• Implementarea Planului Individual de Acţiuni NATO - Republica Moldova şi începerea negocierilor asupra Planului de Acţiuni privind pregătirea pentru aderare (MAP);
• Semnarea acordurilor bilaterale de protecţie a drepturilor cetăţenilor Republicii Moldova angajaţi la lucru în statele UE şi Rusia.
IV. Educaţia şi Cercetarea
Partidul Liberal declară educaţia drept domeniu prioritar şi va aplica politici de relansare a educaţiei în scopul dezvoltării durabile a societăţii în baza cunoaşterii şi a cercetării. Studiile medii gimnaziale urmează a fi obligatorii, iar studiile preuniversitare (liceale şi profesionale) şi cele universitare trebuie sa fie accesibile tuturor cetăţenilor Republicii Moldova.
• Ridicarea statutului social al profesorului prin declararea educaţiei drept sferă prioritară de dezvoltare a societăţii, alinierea sistemului educaţional la normele şi valorile europene, pentru integrarea acestuia în spaţiul european al cunoaşterii;
• Alocarea de la bugetul de stat pentru întreţinerea învăţământului a minimum 10% din PIB, cu o creştere de la 1,8 miliarde de lei, actualmente, la 7 miliarde de lei, conform ultimelor tendinţe ale Uniunii Europene;
• Elaborarea şi adoptarea unui nou Cod al Educaţiei, în conformitate cu normele şi valorile europene, actele internaţionale la care Republicii Moldova este Parte;
• Stabilirea salariului minim garantat în valoare de 2000 de lei, începând cu 1 septembrie 2009, cu perspectiva de creştere în decurs de 4 ani până la 7000 de lei;
• Diminuarea sarcinii didactice a profesorilor din sistemul preuniversitar până la 10-12 ore, în funcţie de gradul didactic, şi în sistemul universitar până la 6-10 ore, în funcţie de gradele didactico-ştiinţifice;
• Asigurarea gratuităţii învăţământului finanţat de la bugetul de stat;
• Realizarea reformei complexe a sistemului educaţional, inclusiv prin: reglementarea calităţii educaţiei la toate nivelurile – preuniversitar, universitar; restructurarea sistemului educaţional preuniversitar şi universitar; înnoirea conţinuturilor curriculare şi a traseelor educaţionale;
• Încurajarea cercetării în instituţiile de învăţământ superior în baza priorităţilor de dezvoltare socioeconomică şi relaţionarea cercetărilor cu dezvoltarea economică durabilă la nivel republican şi regional (diversificarea resurselor energetice; tratarea maladiilor canceroase; tehnologii informaţionale şi de comunicare; agricultură ecologică, nanotehnologii ş.a.);
• Redefinirea statutului cadrului didactic preuniversitar şi a cadrului didactico-ştiinţific universitar, ţinându-se cont de ponderea educaţiei în dezvoltarea durabilă a societăţii;
• Modificarea grilei de salarizare a cadrelor didactice şi didactico-ştiinţifice prin introducerea criteriului de merit şi performanţe;
• Redefinirea rolului cercetării ştiinţifice conform standardelor Uniunii Europene;
• Reorganizarea Ministerului Educaţiei şi Tineretului în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, învestit cu funcţia de monitorizare a proceselor în instituţiile (pre) universitare;
• Reconceptualizarea curriculei şcolare prin decongestionarea conţinuturilor şi flexibilizarea traseelor educaţionale gimnaziale şi liceale în baza adevărului ştiinţific;
• Reformarea conceptului de instituţie preuniversitară prin plasarea elevului în centrul procesului educaţional şi crearea condiţiilor civilizate de instruire: apă caldă, încălzire autonomă, alimentaţie sănătoasă, asigurarea serviciilor medicale, inclusiv de asistenţă psihologică;
• Garantarea de facto a autonomiei universitare şi a libertăţilor academice pentru instituţiile de învăţământ superior acreditate, inclusiv descentralizarea sistemului educaţional preuniversitar prin acordarea autonomiei instituţionale în gestionarea bugetelor, resurselor umane, elaborarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt şi mediu.
V. Tineretul şi Sportul
Partidul Liberal constată că politicile guvernării comuniste au condus la exodul masiv al forţei de muncă tinere peste hotare. Tinerii specialişti nu sunt apreciaţi la valoarea lor. În condiţiile dezechilibrului social şi necesităţii înnoirii clasei politice din Republica Moldova, Partidul Liberal va promova tinerii şi va contribui la formarea unei noi generaţii de politicieni. Partidul Liberal va încuraja autorităţile publice şi sfera privată în aplicarea unor politici cu impact în rândul tinerilor. În acest scop, PL are următoarele obiective:
• Majorarea burselor studenţilor până la 50 de Euro;
• Acordarea burselor stimulative pentru elevii şi studenţii care înregistrează performanţe;
• Încurajarea implicării tinerilor în viaţa publică, inclusiv în politică, şi promovarea lor în funcţii executive;
• Aplicarea unor programe de informare şi consultanţă pentru tineri, precum şi crearea unei reţele regionale şi republicane de consultanţă, în parteneriat cu organizaţii neguvernametale;
• Înlesnirea accesului tineretului la surse de creditare a învăţământului cu rambursarea după absolvire într-un termen şi la o dobândă avantajoase;
• Adoptarea unui program de construcţie a locuinţelor pentru tinerii lipsiţi de posibilităţi financiare;
• Aplicarea unui sistem de creditare pentru tinerii, în special din mediul rural, care vor să înceapă o afacere şi încurajarea lor prin scutirea de impozite pe termen de 3 ani de la începutul activităţii;
• Suplimentarea numărului de locuri finanţate de la buget în instituţiile de învăţământ superior de stat;
• Asigurarea studenţilor cu locuri în cămine;
• Renovarea actualelor cămine şi construcţia căminelor în sistem de parteneriat public-privat;
• Încurajarea şi sprijinirea investitorilor pentru construirea unor cămine studenţeşti private;
• Acordarea reşedinţei în localităţile de studiu pe baza carnetului de student, indiferent dacă locuiesc sau nu în cămine;
• Stabilirea şi dezvoltarea de noi parteneriate între universităţile din Republica Moldova şi cele din străinătate, astfel încât un număr cât mai mare de studenţi să poată avea acces la stagii de formare şi de studiu în străinătate, prin introducerea principiului „student cu cel puţin un an de studiu într-o altă universitate europeană”;
• Realizarea unei reforme în domeniul sistemului de burse pentru a încuraja persoanele juridice din sectorul privat să susţină financiar elevii din învăţământul profesional, liceal, universitar, precum şi doctoranzii;
• Acordarea de sporuri salariale în cazul optării tinerilor specialişti pentru mediul rural;
• Stimularea prin facilităţi fiscale a agenţilor economici care angajează tineri specialişti;
• Asigurarea cu transport scolar gratuit a elevilor care frecventează scoala din localitatea învecinată;
• Sporirea investiţiilor în bazele sportive prin implicarea autorităților Administratiei Publice Locale şi a întreprinzătorilor autohtoni;
• Dezvoltarea sportului de masă prin promovarea educaţiei fizice în scoală, familie, societate;
• Asigurarea accesului gratuit la bazele sportive publice pentru tinerii din familiile cu venituri mici;
• Crearea condiţiilor pentru practicarea sportului de către persoanele cu dizabilităţi, organizarea unor competiţii republicane ale sportivilor cu handicap, dezvoltarea sportului de performanţă pentru aceste persoane şi participarea celor mai buni sportivi la competiţii internaţionale;
• Susţinerea şi promovarea tinerilor care înregistrează succese remarcabile în activităţi sportive pentru a dezvolta sportul de performanţă.
VI. Sănătatea
Pornind de la convingerea că, pentru asigurarea progresului economic şi social, starea de sănătate a populaţiei are o importanţă determinantă, acţiunile PL vor contribui la ameliorarea şi fortificarea sănătăţii populaţiei prin intermediul reformelor în cadrul sistemului, acordându-se o atenţie specială ridicării calităţii serviciilor medicale în comune şi sate şi asigurării depline cu medici de familie.
• Stabilirea salariului minim garantat în valoare de 2000 de lei, cu perspectiva de creştere în decurs de 4 ani până la 7000 de lei;
• Majorarea alocărilor bugetare pentru sănătate până la 7% din PIB;
• Asigurarea obligatorie de sănătate care va acoperi toate cheltuielile de diagnostic şi tratament, cu excepţia serviciilor stomatologice şi a operaţiilor chirurgicale efectuate peste hotare;
• Deschiderea centrelor regionale de diagnostic, înzestrate conform ultimelor standarde tehnice din domeniu;
• Înzestrarea tehnică corespunzătoare a spitalelor şi dotarea lor cu mijloace de transport specializat;
• Descentralizarea sistemului de sănătate şi creşterea gradului de implicare a admistraţiei publice locale în managementul spitalicesc;
• Schimbarea paradigmei în politicile de sănătate prin transferarea centrului de greutate de la tratament la profilaxia maladiilor şi încurajarea unui mod de viaţă sănătos;
• Declararea prin lege organică a domeniului ocrotirii sănătăţii drept domeniu de prioritate republicană, în special în sistemul de asistenţă medicală primară din localităţile rurale;
• Promovarea unei politici transparente şi echitabile a medicamentului, în ceea ce priveşte stabilirea preţului şi eficienţei;
• Sporirea participării sectorului privat la dezvolatrea serviciilor medicale, în special spitaliceşti;
• Adoptarea Planului republican de Resurse Umane în domeniul medical;
• Asigurarea resurselor umane necesare desfaşurării unui act medical de calitate prin adoptarea măsurilor de creştere a veniturilor personalului medical;
• Remunerarea personalului medical în funcţie de eficienţa şi finalitatea actului medical;
• Stimularea asigurărilor de sănătate private prin delimitarea netă dintre îngrijirile medicale garantate de stat şi cele private;
• Asigurarea finanţării de la bugetul de stat a cercetării ştiinţifice în domeniul medical;
• Intensificarea măsurilor de medicină preventivă concomitent cu promovarea în rândul populaţiei a programelor de educaţie pentru sănătate;
• Redimensionarea sistemului de asistenţă a mamei şi copilului vizând sporirea natalităţii şi scăderea mortalităţii infantile şi materne;
• Eradicarea morbidităţii, maladiilor şi invalidităţii infantile prin programe susţinute de stat;
• Înfiinţarea Oficiului pentru promovarea şi protecţia drepturilor pacienţilor;
• Înfiinţarea Oficiului pentru promovarea şi protecţia drepturilor lucrătorului medical;
• Înfiinţarea Oficiului pentru evaluarea tehnologiilor medicale;
• Adoptarea cadrului normativ pentru activitatea medicinii private;
• Dezvoltarea sistemului de management al calităţii în domeniul ocrotirii sănătăţii;
• Crearea centrelor de performanţă pentru creşterea accesului populaţiei din întreaga republică la asistenţa medicală înalt specializată;
• Perfecţionarea cadrului normativ de evaluare şi acreditare în sistemul de sănătate;
• Trecerea în subordinea Ministerului Sănătăţii a instituţiilor medicale departamentale.
VII. Familia, asistenţa socială, egalitatea de şanse
Familia are un rol fundamental în construcţia unei societăţi sănătoase. Partidul Liberal promoveaza principiul solidarităţii şi coeziunii sociale, considerând că statul este obligat să promoveze politici eficiente de asistenţă socială. Partidul Liberal pledează pentru promovarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi şi consideră că rolul femeii în viaţa comunităţii civice şi politice este deosebit de important.
• Promovarea politicii de austeritate bugetară prin reducerea cheltuielilor pentru aparatul administrativ;
• Stabilirea pensiei de vârstă minime în cuantumul minimului de existenţă, respectiv 1500 de lei;
• Stabilirea pensiei de invaliditate de gr. I în cuantumul minimului de existenţă, respectiv 1500 de lei;
• Stabilirea salariului minim garantat în cuantum de 2000 de lei şi menţinerea permanentă a salariului minim garantat cu 25 procente mai mare decât valoarea minimului de existenţă;
• Stabilirea indemnizaţiei de şomaj în cuantumul minimului de existenţă, respectiv 1500 de lei;
• Acordarea de alocaţie unică pentru naşterea primului, al doilea, al treilea şi următorilor copii în cuantum de, respectiv, 5000 de lei, 10 000 de lei, 15 000 de lei;
• Stabilirea indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în cuantum de 50% din venitul mediu din ultimele 6 luni, dar nu mai puţin de 50% din salariul mediu pe economie;
• Îngheţarea salariilor funcţionarilor publici de rang înalt pe perioada de până la eliminarea discrepanţelor salariale majore din societate;
• Modificarea Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor regimului comunist, în sensul simplificării mecanismului juridic şi administrativ de restituire a bunurilor confiscate de statul sovietic;
• Alinierea standardelor şi practicilor în domeniul social din republică la standardele şi practicile Uniunii Europene;
• Reorientarea cheltuielilor publice în vederea reducerii substanţiale a sărăciei în rândurile copiilor şi majorării ratei de şcolarizare primară;
• Dezvoltarea măsurilor de protecţie a copiilor bazate pe principiul comunităţii, în special în localităţile rurale;
• Sporirea eficacităţii asistenţei pentru familiile defavorizate;
• Eliminarea factorilor ce limitează accesul la învăţământ pentru copiii din familiile defavorizate şi îmbunătăţirea accesului acestora la învăţământul primar şi secundar, în special în localităţile rurale;
• Introducerea fondurilor private de pensii;
• Dezvoltarea programului antişomaj în scopul stabilirii numărului real de şomeri pentru angajarea în câmpul muncii şi al reprofilării lor spre profesiile impuse de conjunctura economică;
• Crearea condiţiilor pentru angajarea tineretului în câmpul muncii, inclusiv prin acordarea înlesnirilor fiscale agenţilor economici ce oferă locuri de muncă tinerilor specialişti;
• Promovarea ipotecii sociale;
• Construcţia de locuinţe sociale;
• Utilizarea mecanismelor financiare bazate pe principiile economiei de piaţă (de exemplu, asociaţii de economii şi împrumut) în sfera construcţiei spaţiului locativ, care ar permite construcţia apartamentelor, în special pentru tineret, cu termen lung de achitare (15-20 ani), crearea locurilor de muncă în construcţii şi industria materialelor de construcţii;
• Asigurarea independenţei economice egale pentru bărbaţi şi femei, prin crearea de noi locuri de muncă pentru femei;
• Reprezentarea egală la luarea deciziilor şi promovarea femeilor în posturi de conducere, în temeiul criteriilor generale de competenţă;
• Eradicarea tuturor formelor de violenţă, ce au la bază genul, prin promovarea de programe educaţionale, adoptarea legilor în domeniu, colaborarea cu mass-media şi societatea civilă;
• Eliminarea stereotipurilor de gen prin culturalizare şi educaţie în familie, şcoală şi societate.
VIII. Cultura
Partidul Liberal consideră că domeniul culturii a fost defavorizat prin subfinanţare cronică, iar valorile culturale autentice - marginalizate social. Direcţiile prioritare de acţiune ale PL în domeniul culturii sunt următoarele:
• Stabilirea salariului minim garantat pentru lucrătorii muzeelor, bibliotecilor, altor instituţii de cultură în valoare de 2000 de lei;
• Renovarea şi construcţia caselor şi căminelor culturale;
• Alocarea suplimentară către primării de la bugetul de stat a mijloacelor financiare necesare reconstrucţiei şi modernizării caselor şi căminelor culturale;
• Transformarea ulterioară a caselor şi căminelor culturale în Centre de cultură multifuncţionale: proiectarea filmelor, spectacole, activităţi cultural-artistice pentru copii şi tineret etc.;
• Promovarea programelor de dezvoltare culturală a satelor;
• Susţinerea financiară a organizării de către instituţiile culturale republicane a spectacolelor la sate;
• Stabilirea unei alocaţii bugetare anuale unice pentru organizarea de către primării a sărbătorii „Hramul satului”;
• Încurajarea revenirii comunităţilor rurale la tradiţiile culturale „Jocul satului”, „Hora satului”;
• Promovarea unor politici culturale bazate pe unitatea de cultură, istorie, patrimoniu, tradiţii şi limbă dintre România şi Republica Moldova;
• Protecţia şi promovarea culturii minorităţilor naţionale;
• Reforma sistemului de finanţare a culturii;
• Asigurarea condiţiilor favorabile creaţiei culturale şi protejării patrimoniului cultural;
• Încurajarea tinerelor talente;
• Recunoaşterea valorii, ridicarea statutului social, recompensarea în diverse forme a marilor personalităţi ale culturii;
• Promovarea proiectelor uniunilor de creaţie;
• Promovarea turismului cultural, susţinerea artizanatului şi a meşteşugurilor populare;
• Integrarea patrimoniului cultural naţional în sistemul valorilor culturale europene;
• Informatizarea tuturor bibliotecilor şi completarea fondurilor de carte în limba română şi în alte limbi;
• Începerea restaurării obiectelor din patrimoniul naţional (muzee, mănăstiri, biserici, alte edificii de valoare naţională);
• Revizuirea şi actualizarea Nomenclatorului de stat al monumentelor.
IX. Protecţia mediului înconjurător
Standardele europene presupun o atenţie deosebită acordată protecţiei mediului, respectarea normelor de mediu reprezintă o condiţie obligatorie pentru integrarea în Uniunea Europeană. Eforturile PL vor fi concentrate pe următoarele direcţii de acţiune:
• Definitivarea cadrului juridic de mediu existent în conformitate cu cerinţele, directivele şi standardele UE;
• Susţinerea programelor şi strategiilor de mediu şi de dezvoltare durabilă elaborate în Republica Moldova pentru a deveni parte integrantă a Programului de guvernare a republicii;
• Crearea condiţiilor pentru funcţionarea şi respectarea legislaţiei de mediu şi a principiilor dezvoltării durabile atât de puterea centrală, cât şi de cea locală;
• Administrarea ecologică şi durabilă a resurselor naturale;
• Susţinerea unui program republican de conservare a solurilor şi de reconstrucţie ecologică a terenurilor supuse alunecărilor;
• Sprijinirea tendinţelor de extindere a fondului forestier până la 17-20 la sută din teritoriul republicii;
• Susţinerea elaborării şi implementării de către fiecare localitate a planurilor locale de acţiuni de mediu (PLAM);
• Stimularea cooperării transfrontaliere, regionale şi continentale a ecologiştilor din Republica Moldova;
• Dezvoltarea capacităţilor ONG (10-15% din Fondul ecologic republican şi din fondurile ecologice locale), susţinerea comunităţii neguvernamentale de mediu şi integrarea acesteia în comunitatea ecologică europeană;
• Promovarea unei legi cu privire la fondul ecologic republican şi local, prin care 50% din fondul respectiv să fie orientate spre creditarea fără dobândă a activităţilor de mediu (colectarea şi reciclarea deşeurilor, construirea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de purificare, plantarea fâşiilor forestiere şi împădurirea terenurilor degradate, extinderea spaţiilor verzi şi de agrement în oraşe şi sate, crearea centrelor naţionale, judeţene şi locale de instruire, informare şi educaţie ecologică etc.);
• Scutirea de taxe a importurilor de tehnologii nonpoluante şi de echipament destinat energiilor alternative;
• Susţinerea extinderii ariilor protejate, a creării unui serviciu de administrare a ariilor protejate şi a fondării unor parcuri transfrontaliere în bazinele râurilor Prut şi Nistru;
• Susţinerea unui program republican de informare, conştientizare şi educaţie ecologică.
X. Problema transnistreană
Partidul Liberal consideră că singura soluţie a problemei transnistrene este retragerea neîntârziată, deplină şi necondiţionată a armatei ruse din raioanele din stânga Nistrului, în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate de Federaţia Rusă la summitul OSCE de la Istanbul din anul 1999. Din perspectiva acestui deziderat, Partidul Liberal va acţiona pe următoarele direcţii:
• Atragerea cetăţenilor din regiunea transnistreană prin dezvoltare economică, crearea condiţiilor pentru creşterea nivelului de trai al populatiei, apropierea de Uniunea Europeană, siguranţa şi perspectiva zilei de mâine;
• Lărgirea şi aprofundarea prezenţei internaţionale în regiune, inclusiv punerea în aplicare a unui mecanism european de soluţionare a conflictului şi invitarea în regiune a unui contingent de forţe pacificatoare internaţionale, care să înlocuiască actuala structură de menţinere a păcii;
• Dobândirea de către Uniunea Europeană şi SUA a statutului de membri deplini la masa negocierilor, ceea ce va duce la deblocarea tratativelor, având în vedere ineficienţa actualului format de negocieri de 5 plus 2, în care UE şi SUA au rolul de observatori;
• Încheierea unui acord de parteneriat cu Ucraina în soluţionarea problemei transnistrene;
• Aplicarea acestor măsuri ar urma să conducă la demilitarizarea regiunii, la organizarea de alegeri libere şi democratice, la implicarea mai activă a societăţii civile în soluţionarea problemelor regiunii;
• Concetăţenii noştri din regiunea transnistreană trebuie integraţi informaţional, cultural, civic, social, economic şi politic în spaţiul vieţii publice din Republica Moldova. Implicarea activă a populaţiei din stânga Nistrului în procesele politice din Republica Moldova va apropia în bună măsură soluţionarea conflictului transnistrean.