Astăzi, se împlinesc 69 de ani de la cel mai mare val al deportărilor comuniste din 6 iulie 1949, când zeci de mii de basarabeni au fost urcaţi în trenuri marfare şi duşi în Siberia. Peste 11.293 de familii de basarabeni, cu un număr total de 35.050 de persoane, au fost deportate în acea zi în regiuni din Siberia, Extremul Orient şi Kazahstan.

Regimul totalitar sovietic a folosit deportările în calitate de metodă sălbatică de promovare a politicii de colectivizarea ţăranului liber basarabean, de dezrădăcinare și deznaționalizare. Au fost deportaţi oamenii care nu conveneau regimului din motive ideologice. Familii întregi – copii, bătrâni, oameni bolnavi – au fost urcaţi în vagoane şi duşi în regiuni puţin prielnice sau chiar neprielnice pentru viaţă. În schimb, cei rămaşi erau transformați în oameni docili şi aserviţi puterii.

Consecințele acestor deportări comuniste din 1949 au fost dezastruoase și antiumane, efectele lor sunt resimțite și astăzi. Au fost deportaţi cei mai buni gospodari și intelectuali, în locul acestora fiind aduși „specialiști” din URSS pentru „a construi o viață mai bună” în Basarabia.

Conducerea PL, în frunte cu Dorin Chirtoacă, deputații și aleșii locali ai PL, au depus flori la Trenul Durerii din scuarul Gării Feroviare din Chișinău, în memoria sutelor de mii de basarabeni deportați fără voia lor, iar membrii organizațiilor locale și teritoriale ale PL din republică au organizat acțiuni de comemorare în toate localitățile unde sunt instalate monumente.

Mihai Ghimpu, președintele PL, împreună cu Iurie Chirinciuc, președintele OTPL Ungheni, au participat la dezvelirea unui monument în localitatea Sinești, r. Ungheni. Localitate condusă de primarul liberal Iurie Țăruș.
„În această tristă zi de comemorare a celor deportați în Siberia, totuși am un sentiment de bucurie pentru că a mai fost dezvelit un monument pe acest mult pătimit pământ. Până acum, au fost dezvelite circa 250 de monumente pe întreg teritoriul republicii, cu greu, dar PL duce această cruce precum ne-am asumat-o, fiindcă nu există viitor fără trecut. Sunt unii care zic că ar trebui să construim viitorul fără a ne mai aduce aminte de trecut, însă trecutul îl reprezintă părinții, buneii, înaintașii noștri de veacuri – acea rădăcină sănătoasă a neamului nostru. Anume această rădăcină a fost tăiată de cei care ne-au ocupat la 28 iunie 1940. Peste 100.000 de oameni au fost deportați și alții 300.000 au murit acasă, din cauza foametei organizate. Toți cei care au suferit de pe urma acestui regim nu îmbrățișează călăul, dar noi vrem cu ei, vrem cu Rusia, votăm partidele pro-ruse. Cum putem să avem după asta o viață bună, dacă asta a fost cea mai mare nedreptate care i s-a întâmplat neamului nostru? Toate relele ni se trag din 1812, pentru că ni s-a luat biserica, credința, pământurile, ne-au luat limba și istoria....iar noi azi îi îmbrățișăm și vrem cu ei.
Nu poți să nu-ți amintești de unde vii și cine ești, noi venim din Dacia Traiană, noi suntem români, identitatea noastră este românească, asta o spunea și marele domnitor Ștefan cel Mare și Sfânt. Mă închin în fața celor care au rămas vii și fie ca Dumnezeu să-i ierte pe cei care nu mai sunt printre noi, murind acasă sau pe meleagurile înghețate ale Siberiei...”, a conchis Mihai Ghimpu.

Ulterior Mihai Ghimpu și Iurie Chirinciuc au participat la evenimentul de comemorare a celor deportați din satul Costuleni, raionul Ungheni, localitatea de baștină a președintele OTPL Ungheni, Iurie Chirinciuc.

Menționăm că, începând cu anul 2010, Partidul Liberal a demarat un proiect numit „Un monument în fiecare sat”. Timp de 8 ani, au fost instalate circa 250 de monumente în memoria celor deportați, în satele și orașele republicii. Cel mai reprezentativ monument, „Trenul durerii”, a fost instalat în scuarul Gării Feroviare din Chișinău, cu sprijinul primarului general Dorin Chirtoacă.
Conform datelor oficiale, în ziua de 6 iulie 1949, au fost deportate în Siberia 11.293 de familii din Moldova sau peste 35 mii de oameni. Sursele neoficiale afirma că aceste cifre nu reflectă întreaga proporție a dramei moldovenilor, deoarece numărul victimelor deportărilor a fost calculat reieșind din 3 membri ai familiilor. Se știe, însă, că au fost ridicate familii cu 7-8 și chiar 14 copii.