COMPLETARE LA SESIZAREA 
Nr. 117a din 05.09.2017
privind verificarea Constituţionalităţii 
Legii Nr. 154 din 20.07.2017
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (votul mixt)

I. OBIECTUL SESIZĂRII
Conform dispoziţiilor art. 25 alin. (l) lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. art. 38 alin. (l) lit. g), 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, prin prezenta sesizare şi ţinând cont de dispoziţiile art. 135 din Constituţia Republicii Moldova, autorii sesizării solicită respectuos completarea sesizării Nr. 117a din 05.09.2017 cu următoarele argumente noi, păstrând aceleaşi solicitări invocate în sesizarea iniţială.

II. EXPUNEREA PRETINSELOR ÎNCĂLCĂRI ALE CONSTITUŢIEI, PRECUM ŞI A ARGUMENTELOR ÎN SPRIJINUL ACESTOR AFIRMAŢII

1. Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 16.12.1966, prevede că orice cetăţean are dreptul şi trebuie să aibă posibilitatea, fără nicio discriminare şi fără restricţii rezonabile, de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal.
În aceeaşi ordine de idei, Constituţia garantează în art. 38, dreptul cetăţenilor de a vota, excepţie făcând doar cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi poate avea loc în condiţiile stipulate de art. 54 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora, restrângerea trebuie să fie prevăzută de lege, să corespundă normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional, să constituie o măsură necesară într-o societate democratică şi să fie proporţională scopului urmărit.
Din păcate, prin adoptarea Legii supuse controlului constituţionalităţii, legislatorul a restrâns într-un mod nepermis dreptul constituţional de vot al cetăţenilor, garantat de art. 38, lovind concomitent şi în reprezentativitatea Parlamentului, prevăzută de art. 60. Astfel, cetăţenii care nu au nici domiciliu, nici reşedinţă, nu vor participa la procesul de vot, pentru că nu se vor regăsi în listele electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale. Conform estimărilor unor organizaţii necomerciale, în această postură se află peste 150.000 de alegători, care reprezintă circa 5% din totalul alegătorilor înscrişi în liste electorale.
Suntem ferm convinşi, că situaţia creată este contrară statului de drept şi, în mod cert, neconstituţională, deoarece interzice unui număr impunător de alegători, participarea la scrutinele parlamentare, desfăşurate în baza sistemului mixt de vot.

2. Prin alegeri, poporul îşi selectează reprezentanţii săi, iar prin mandatul încredinţat, le transmite împuterniciri de realizare a suveranităţii, exercitând funcţii cu atribuţii concrete.
Principiul constituţional al reprezentativităţii Parlamentului nu poate suferi nicio atingere dictată de interese politice înguste ori subterfugii menite să asigure victoria unor actori politici predeterminaţi, iar pentru aceasta, este indispensabilă asigurarea reflectării cât mai obiective a preferinţelor electorale ale cetăţenilor.
Legea Nr. 154 din 20.07.2017 diminuează într-un mod nepermis reprezentativitatea Parlamentului, prin instituirea unui singur tur al alegerilor — candidatul pentru funcţia de deputat în Parlament în circumscripţia uninominală se consideră ales dacă a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, iar acest număr poate fi de doar trei-cinci mii de voturi.
Alegerile parlamentare în circumscripţii uninominale se deosebesc în mod radical de alte scrutine desfăşurate în republică, în care este aleasă o singură persoană, inclusiv cele pentru alegerea primarilor sau preşedintelui republicii. Absenţa turului doi pentru stabilirea exactă a preferinţelor alegătorilor conduce, inevitabil, la o reflectare imperfectă a opţiunilor politice ale votanţilor din circumscripţii uninominale şi afectează principiul reprezentativităţii Parlamentului.

3. În sesizarea iniţială am invocat că Legea Nr. 154 din 20.07.2017 afectează principiul egalităţii votului în alegerea Parlamentului, sub aspectul discriminării votanţilor din diferite circumscripţii uninominale — pentru diasporă, Transnistria şi restul teritoriului. 
Solicităm completarea poziţiei iniţiale prin invocarea unui nou element de inegalitate a votului exprimat de cetăţeni în cadrul circumscripţiei naţionale sau celor uninominale.
Având în vedere pragul minim de reprezentare pentru un partid (6 la sută) în cadrul alegerilor în circumscripţie naţională, se conturează o discrepanţă majoră între voturile alegătorilor acordate candidaţilor în circumscripţia naţională şi cele acordate în circumscripţii uninominale, unde, în absenţa oricărui prag, este ales candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi.
Astfel, ponderea voturilor exprimate pentru desemnarea reprezentanţilor în Parlament este diferită pentru circumscripţiile uninominale, unde pot fi suficiente câteva mii de voturi pentru obţinerea mandatului de deputat, şi cele din circumscripţia naţională, unde candidatul ales pe liste de partid poate obţine mandatul doar dacă întruneşte cel puţin două la sută din numărul voturilor valabil exprimate la nivel republican (peste 28.000 voturi în cazul participării a 50% din alegători la vot) şi doar cu condiţia cumulativă că formaţiunea politică reprezentată depăşeşte pragul minim de reprezentare.
În mod cert, desfăşurarea alegerilor din circumscripţiile uninominale într-un singur tur, împreună cu impunerea pragului minim pentru circumscripţia naţională, conduce la o viciere a principiului consfinţit în art. 61 al Constituţiei, conform căruia fiecare vot trebuie să aibă putere juridică egală.

mun. Chişinău, Republica Moldova
18 septembrie 2017