Liderul Partidului Liberal și, concomitent, candidatul PL la alegerile prezidențiale din această toamnă, Mihai GHIMPU alături de Hans van Baalen, europarlamentar, Președintele ALDE; Mihai Ghimpu, Președintele PL; Dorin Chirtoacâ, Primarul General al mun. Chişinău; Cătălin Harnagea, membru în biroul politic național ALDE România; Anatoly Grytsenko, ex-ministrul apărării, lider al poziției civice din Ucraina; Daniel Kaddik, Director de proiect al Fundației Friedrich Naumann pentru Europa de Sud.au  participat, astăzi, la reuniunea liderilor LIBSEEN (Liberal South East European Network), prilejuită de conferința internațională pe tema securității în context regional și european.

Potrivit lui Mihai GHIMPU, locul desfășurării evenimentului nu a fost ales deloc întâmplător. Acesta susține că nucleul instabilității europene este în prezent adâncit în estul Europei, iar evenimentele din Donnbas și pericolul declanșat de regimul separatist din Transnistria vin să confirme cele spuse.

Totodată, liderul PL a subliniat că trupele militare ale Federației Ruse dislocate în Transnistria, dar și cele mai mare depozite de armament de la Cobasna, necontrolate de organele constituționale, reprezintă, indubitabil, o amenințare crasă a securității Republicii Moldova, dar și a întregului continent european.

Deși actualmente trăim într-o lume în care predomină democrația, iar aparent fiecare stat are dreptul să adopte propriile decizii, să-și aleagă parcursul geopolitic de sine stătător și să-și gestioneze preferințele, am urmărit cu stupoare drama Ucrainei, care, în încercarea de a-și alege propriul destin – cel european, a pierdut teritorii și, cel mai important, vieți umane”, a conchis candidatul pentru scrutinul din 30 octombrie.

De asemenea, în cadrul conferințelor susținute, care au avut loc astăzi, la Chișinău, Mihai GHIMPU a vorbit despre drama Ucrainei, despre războiul hibrid al Rusiei, despre influența și propaganda continuă pe care o menține în Republica Moldova și în regiune, dar și despre situația Georgiei.

Discursul Președintelui PL, Mihai Ghimpu la conferința de presă:

Stimați reprezentanți mass-media, onorați participanți!

În primul rând, vreau să-mi exprim gratitudinea pentru prezența și interesul pe care îl manifestați pentru tema conferinței, o temă actuală, de altfel, care poartă o însemnătate aparte, mai ales în contextul ultimelor evenimente.

Reuniunea liderilor LIBSEEN, urmată de conferința internațională pe tema securității în context regional și european, se desfășoară în perioada 30 septembrie – 2 octombrie 2016, și întrunește o agendă vastă, cu subiecte care macină întregul continent european.

Deși actualmente trăim într-o lume în care predomină democrația, iar aparent fiecare stat are dreptul să adopte propriile decizii, să-și aleagă parcursul geopolitic de sine stătător și să-și gestioneze preferințele, am urmărit cu stupoare drama Ucrainei, care, în încercarea de a-și alege propriul destin – cel european, a pierdut teritorii și, cel mai important, vieți umane.

Vreau să subliniez faptul că nu  întâmplător a fost luată decizia de a organiza evenimentul de astăzi tocmai la Chișinău. Nucleul instabilității europene este în prezent adâncit în partea est a Europei. Problema transnistreană este asemenea unei bombe căreia încă nu i-a venit timpul detonării. Chiar și în epicentrul tragicelor evenimente din Donbass, pericolul regimului separatist de la Tiraspol a fost semnalat în nenumărate rânduri. 

Trupele militare ale Federației Ruse dislocate în Transnistria, dar și cele mai mari depozite de armament din Europa, necontrolate de un regim constituțional – cele de la Cobasna reprezintă, indubitabil, o amenințare crasă a securității Republicii Moldova, dar și a întregului continent european. Sunt de părere că Republica Moldova, prin susținerea comunității internaționale, trebuie să insiste asupra retragerii armatei ruse de pe teritoriul din stânga Nistrului. Cerem retragerea trupelor armate, a soldaților ruși deghizați în „pacificatori”, mai ales având drept temei în acest sens și decizia Summitului Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Implicarea Rusiei și războiul hibrid pe care îl duce aceasta pe teritorii străine, precum și susținerea nemijlocită a separatiștilor, inclusiv prin mijloace financiare, armament, muniții, propagandă și manipulare, a dus la devastarea Ucrainei ca stat,  la o descreștere acută a economiei, la nimicirea familiilor, locuințelor, la distrugerea producției și, cel mai grav, la pierderea potențialului uman.

Cu toate acestea, nici vecinii noștri din Ucraina, și nici noi nu putem ține piept unui stat cotropitor și atât de antrenat  în lupte precum Federația Rusă prin forțele proprii. Se pare că implicarea OSCE în această problemă nu a fost suficientă pentru ca oficialii ruși să-și dea seama de haosul pe care îl instituie în lume. De aceea, consider oportună o atitudine din partea NATO, iar pentru aceasta, Moldova trebuie să abordeze la modul serios problema unei eventuale aderări la această organizație a păcii, care ar putea să ne primească sub umbrela sa protectoare. În pofida faptului că drumul integrării este unul suficient de anevoios și lung, să nu uităm că România este membru NATO. De aceea, consider că prin Unirea R. Moldova cu Romania, noi, cetățenii de pe malul drept al Prutului, vom scăpa de pericolul de a fi din nou ocupați de Rusia, iar soluționarea diferendului transnistrean va deveni mult mai facilă.

Deși actualmente trăim într-o lume în care predomină democrația, iar aparent fiecare stat are dreptul să adopte propriile decizii, să-și aleagă parcursul geopolitic de sine stătător și să-și gestioneze preferințele, am urmărit cu stupoare drama Ucrainei, care, în încercarea de a-și alege propriul destin – cel european, a pierdut teritorii și, cel mai important, vieți umane”, a conchis candidatul pentru scrutinul din 30 octombrie.

În cadrul Panelului dedicat liderilor partidelor liberale din sud-estul Europei cu tema: Schimbări în securitatea europeană după anexarea Crimeii a ținut un Discurs, privind noile pericole la adresa securității regionale după anexarea ilegală de către Rusia a peninsulei Crimeea
 

Anexarea ilegală de către Rusia a peninsulei Crimeea, provocările necontenite și susținerea nemijlocită de către Moscova a manifestărilor cu caracter separatist în regiunile ucrainene Donețk și Luhansk a determinat întreaga comunitate internațională să se alarmeze în ceea ce privește riscurile la adresa securității regionale și a celei europene.

Deși la prima vedere pare neverosimil, în secolul XXI în Europa, trecută prin atâtea războaie, încă mai există state ale căror lideri aleg să-și soluționeze problemele apelând la violență, armă și cruzime, ignorând cu desăvârșire prevederile dreptului internațional și normele diplomatice.

Evenimentele dramatice ce au avut loc și continuă să aibă loc în Ucraina dovedesc că nici măcar în secolul XXI nu avem garanția deplină că un stat poate să-și exercite dreptul său suveran de a lua decizii privind propriul viitor, fără a fi supus unor agresiuni externe cu caracter violent.

Nu este un secret și nu-mi este frică să mă pronunț de la această tribună că tragicele evenimente din Ucraina nu reprezintă nimic altceva decât prețul pe care statul vecin a fost forțat să-l plătească pentru decizia de a parcurge calea integrării europene, o hotărâre, de altfel, justă și eficientă pentru prosperitatea țării și viitorul decent.

Noi, cei din Republica Moldova, înțelegem poate mai bine decât oricine situația prin care trece Ucraina. Acum mai bine de 24 de ani, în ziua în care Republica Moldova devenea stat membru al Organizației Națiunilor Unite, la Nistru izbucnea un sângeros conflict, provocat de Federația Rusia, care ulterior a stat la baza apariției și menținerii în toți acești ani a regimului separatist de la Tiraspol.

Ani de-a rândul am încercat să internaționalizăm problema transnistreană, pentru a demonstra întregii lumi civilizate că aceasta nu este doar o problemă internă a Republicii Moldova, ci și un pericol real pentru securitatea întregului continent european.

În timpul evenimentelor dezastruoase din Ucraina, pericolul regimului separatist de la Tiraspol a fost semnalat în nenumărate rânduri.  Nu mai puțin pericol reprezintă și trupele militare ale Federației Ruse dislocate în Transnistria, dar și cele mai mari depozite de armament din Europa, necontrolate de un regim constituțional – cele de la Cobasna.

În toiul războiului din Ucraina, întreaga comunitate internațională a urmărit și continuă să manifeste o atenție sporită față de Transnistria, o regiune care ar fi putut interveni în orice moment, la o simplă indicație primită de la Moscova, în conflictul armat ruso-ucrainean, lucru care ar fi complicat și mai mult situația în regiune și în Europa per general.

În prezent, problema așa-numitelor „conflicte înghețate” din Europa trebuie să devină o prioritate a comunității internaționale. În ceea ce privește diferendul transnistrean, se impune schimbarea formatului de negocieri și modificarea statutului Rusiei, din stat mediator și garant, în stat parte la conflict. Numai spunând lucrurilor pe nume putem avansa în vederea soluționării acestei grave probleme. De asemenea, și noi, dar și comunitatea internațională, urmează să insistăm ca Rusia să îndeplinească decizia Summit-ului OSCE de la Istanbul privind retragerea trupelor și armamentului său din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

În raport cu situația din Ucraina, este necesar să se exercite în continuare presiuni internaționale asupra Rusiei, ca să-și retragă susținerea acordată separatiștilor din Donbass și Luhansk și să înapoieze Crimeea statului vecin.

O atitudine similară trebuie să avem și în raport cu alte zone de conflict din spațiul ex-sovietic, cum ar fi cele din Georgia sau Azerbaidjan, pentru că acestea sunt potențiale focare de instabilitate, care pot arunca în aer securitatea la nivel european.

Astăzi, din păcate, nici Republica Moldova, nici Ucraina, nici alte state ex-sovietice nu au capacitatea de a face singure fată provocărilor la capitolul securitate națională. De aceea, cred că a venit timpul ca nu doar OSCE, dar și NATO să se implice. A venit timpul să discutăm în ce măsură umbrela protectoare a NATO se poate extinde spre Est pentru a proteja noile democrații de pericolele ce există în privința securității naționale.

Totodată, Moldova și Ucraina, trebuie să abordeze la modul serios problema unei eventuale aderări la NATO. Pentru că numai în acest caz vor putea fi soluționate multe din actualele probleme la capitolul securitate națională, probleme care prezintă un pericol și la adresa securității la nivel european.

Cu toate acestea, conștientizăm cât de anevoioasă și lungă este calea aderării R. Moldova la NATO. De aceea, consider că doar prin Unirea R. Moldova cu Romania, noi, cetățenii de pe malul drept al Prutului, vom scăpa de pericolul de a fi din nou ocupați de Rusia, iar soluționarea diferendului transnistrean va deveni mult mai facilă, deoarece România este stat membru NATO si UE. Doar în acest fel,  adică prin UNIREA a două state românești, cetățenii R. Moldova, automat vor obține securitatea și bunăstarea mult așteptată.