Doamnelor și domnilor,

Stimați oaspeți, onorată asistență !

Este cunoscut faptul că serviciile secrete sunt „arme cu doua tăişuri”, pe cât de folositoare, pe atât de primejdioase. Utilitatea lor, în orice societate, este indiscutabilă, însă există mereu riscul „derapajelor”.  Serviciile secrete pot preveni dezastre, pot zădarnici conspiraţii criminale, pot apăra interesele naţionale. Dar pot să se transforme și în instrumente de represiune, aducătoare de teroare și dezinformare.

Se spune că "puterea corupe, iar puterea absolută corupe absolut", ceea ce face ca lipsa unui "control" adecvat din partea Parlamentului asupra Guvernului să deschidă calea abuzului de putere și deplasarea centrului de greutate decizională dinspre organismul cel mai reprezentativ al unei democrații - Parlamentul - către Guvern.

Unul din factorii ce caracterizează și stabilește eficienţa activităţii autorităţilor din sectorul de securitate și apărare este determinat de un control parlamentar bine pus la punct, flexibil şi pro-activ asupra autorităţilor din acest sector.

Totodată, practica internațională arată că nu există un model unic al controlului parlamentar pentru toate ţările. Regulile şi practicile care sunt acceptate şi eficiente într-o țară, pot fi de neconceput sau irelevante în alta. Mai mult decât atât, nu toate parlamentele au aceeași putere, diferă tradiţiile legislative, sistemul politic şi diverşi factori istorici.

Cu toate aceste diferențe, lipsa unui control parlamentar în sectorul de securitate urmează a fi considerată drept o democraţie incompletă, deoarece controlul parlamentar al sectorului de securitate este un element esenţial al realizării separării puterilor în stat.

Într-o societate democratică se poate ajunge la o relativă stare de tensiune atunci când acţiunile sistemului de securitate conduc la situaţii în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt încălcate, sub pretextul prezervării securităţii naţionale. Există pericolul, ca ideea de securitate naţională să substituie voinţa populară, exprimată prin vot, cu voinţa unei „elite” din cadrul sistemului de securitate. În aceste condiţii, democraţia ar putea fi înlocuită de oligarhie, în toate formele de manifestare a acesteia.

Într-o societate democratică niciun subiect al sectorului de securitate nu este deasupra legii. Nu există democraţie dacă nu există măsuri de impunere a legii. Activităţile şi funcţiile autorităţilor sectorului de securitate nu pot fi extinse dincolo de prevederile legale necesare pentru protejarea ordinii democratice constituţionale, ce includ drepturile şi libertăţile civile şi dreptul la viaţa privată.

Evident, legea trebuie să reglementeze şi aspectele morale care pot afecta activitatea ce ține de culegerea de informaţii, în raport cu drepturile şi obligaţiile cetăţeneşti. Personalul din cadrul sectorul de securitate are nevoie să i se confere protecţia şi confortul moral, deoarece activitatea ofiţerului de informaţii serveşte binele public.

Ca în orice democraţie parlamentară, Parlamentul Republicii Moldova joacă un rol fundamental în controlul activităţii organelor publice, potrivit Constituţiei şi legislaţiei. Controlul parlamentar asupra Forţelor Armate şi instituţiilor militare se exercită conform atribuţiilor conferite Parlamentului prin art.66 al Constituţiei, care justifică preeminenţa Parlamentului în procesul de control asupra Guvernului, care este responsabil în faţa forului legiuitor.

Constituţia Republicii Moldova, deşi instituie funcţia de control parlamentar asupra puterii executive, nu conţine totuşi careva prevederi referitoare la conţinutul nemijlocit al activităţilor de supraveghere și control.

Acestea într-o măsură oarecare sunt prevăzute în alte legi, cum ar fi, de exemplu, Legea securităţii statului. Articolul 9 al acestei Legi atribuie următoarele competenţe Parlamentului în domeniul asigurării securităţii statului:

- exercitarea reglementării legislative;

- aprobarea Concepţiei securităţii naţionale;

- crearea bazei juridice a constituirii şi activităţii organelor ce asigură securitatea statului;

- stabilirea frontierei de stat a ţării;

- aprobarea volumului alocaţiilor bugetare pentru asigurarea securităţii statului;

- ratificarea şi denunţarea tratatelor internaţionale privind asigurarea securităţii statului.

Stimați prieteni!

În condițiile actuale ale  Republicii Moldova, aplicarea consecventă a controlului parlamentar a devenit o misiune vitală. În lipsa unui control parlamentar eficient asupra sectorului de securitate, există un risc real ca autorităţile din acest sector să admită abateri de la atribuțiile de bază, abateri ce ar putea destabiliza situaţia internă şi externă a ţării.

În practică, Guvernul este acel organ care elaborează şi prezintă Parlamentului proiectele de legi pe probleme de securitate. Cu toate acestea, membrii Parlamentului Republicii Moldova, în particular membrii Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică au un rol decisiv în promovarea sau îmbunătățirea proiectelor respective. Ei pot să înainteze amendamente, astfel încât să se asigure că propunerile legislative reflectă pe deplin noile obiective din domeniul securităţii.

Unul din motivele care impune aplicarea controlului sectorului de securitate este prevenirea lipsei de transparență a sectorului de securitate. În contextul funcțiilor statutare atribuite autorităţilor din sectorul de securitate, activitățile acestora sunt mai puțin transparente decât cele ale altor autorități publice. În plus, riscul unui abuz de această putere într-un mod care ar pune în pericol drepturile şi libertăţile  persoanelor este perceput ca fiind deosebit de mare, din cauza naturii activității acestor autorităţi.

În același timp, controlul autorităţilor din sectorul de securitate ar putea condiţiona riscul de a compromite modul de activitate a acestor autorităţi. Necesitatea de a proteja secretul vine contrar necesității de a cunoaște activitatea serviciilor de informații în cadrul procedurilor de control și atrage în consecință două principii contradictorii.

De aceea, membrii comisiei parlamentare de profil sunt obligaţi să respecte reglementările privind protecţia informaţiilor clasificate ca „secret de stat" în legătură cu toate informaţiile, datele şi documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor ce le revin.

Serviciile de securitate constituie o componentă esenţială a statului fiind instituţii care, în baza unui suport legal, acţionează în scopul cunoaşterii disfuncţiilor, factorilor de risc, ameninţărilor şi stărilor de pericol la adresa securităţii naţionale, prin căutarea, obţinerea şi transmiterea informaţiilor factorilor abilitaţi, în vederea luării deciziilor de prevenire şi contracarare.

În statul de drept, serviciile de securitate, pe lângă cerinţa generală de eficienţă, trebuie să fie neutre politic, să acţioneze în conformitate cu normele constituţionale şi legale, cu practicile democratice ale statului. De altfel, serviciile de securitate sunt îndreptate să acţioneze prin mijloace şi procedee specifice tocmai pentru apărarea atributelor şi valorilor esenţiale ale statului de drept şi ale democraţiei constituţionale.

În eforturile lor pentru eficienţă, în condiţiile noilor ameninţări şi riscuri la adresa securităţii naţionale ca urmare a crimei organizate, a traficului de droguri şi de fiinţe umane, a contrabandei şi imigraţiei ilegale, există riscul ca serviciile de securitate să depăşească unele limite constituţionale, în special, cele referitoare la drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Un alt risc în activitatea serviciilor de securitate îl poate constituii folosirea abuzivă a informaţiilor în contextul politic intern.

După părerea mea, mai există alte patru motive care justifică necesitatea controlului parlamentar asupra serviciilor de securitate.

În primul rând, eficienţa activităţii operative a serviciilor de securitate și apărare este reflectată de modul de îndeplinire a programului stabilit de Guvern sau de Președintele Republicii Moldova prin intermediul Consiliului Suprem de Securitate, precum şi de corectitudinea şi oportunitatea informaţiilor furnizate factorilor de decizie, iar verificarea acestei activități necesită controlul Parlamentului.

În al doilea rând, fundamentarea bugetului şi executarea acestuia trebuie să fie controlate pentru a se asigura eficienţa activităţii operative a serviciilor de securitate în condiţiile în care existenţa noilor ameninţări asimetrice din mediul de securitate reclamă mijloace tehnice tot mai performante, dar şi mai costisitoare, iar resursele financiare sunt tot mai limitate în condiţiile crizei economice.

În al treilea rând, atributul constituţional al Parlamentului de numire,  a unor conducători ai serviciilor de securitate necesită cunoaşterea, în afara calităţilor şi competenţei persoanelor vizate, a situaţiei concrete referitoare la activitatea serviciilor respective.

În al patrulea rând, modul de cooperare al serviciilor de securitate moldoveneşti cu instituţiile similare străine trebuie, de asemenea, supravegheat de Parlament, pentru a se asigura desfăşurarea acesteia pe coordonatele politicii statului moldovenesc şi în vederea facilitării identificării şi prevenirii ameninţărilor în noul mediu internaţional de securitate.

Reieşind din practica actuală şi din cadrul legal existent al Republicii Moldova, pentru a exercita un control parlamentar eficient şi cu bune rezultate asupra sectorului de securitate, Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică va folosi toate mecanismele şi instrumentele aflate la dispoziţia ei: prin intermediul audierilor parlamentare, a întrebărilor şi interpelărilor, fiind aplicate moţiunile, anchetele parlamentare, examinarea petiţiilor, fiind efectuate vizite la autorităţile din sectorul de securitate.

Onorată asistență!

În final, aș vrea să menționez că un rol important în cadrul efectuării controlului parlamentar asupra serviciilor de securitate, îi revine Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, pe care, în actuala legislatură, am onoarea să o conduc. Misiunea primordială a Comisiei constă în a găsi modalitatea prin care să permită serviciilor de securitate să-şi îndeplinească atribuţiile, fără a afecta drepturile fundamentale ale omului.

Eu și colegii mei înțelegem perfect sarcina ce ne revine, de aceea, profit de ocazie și vă  asigur că noi vom depune și în continuare toate eforturile pentru a realiza un control parlamentar eficient asupra domeniului de securitate națională și apărare, așa cum o cer interesele cetățenilor noștri și ale statului Republica Moldova.

Vă mulțumesc pentru atenție!