Jaful BEM, Banca Socială și Unibank a lăsat urme adânci în economia R. Moldova, cauzând deprecierea considerabilă a leului, dar și în spațiul internațional. Jurnalistul Karl-Peter Schwarz scria în publicația Frankfurter Allgemeine, cel mai citit ziar internațional german, că „acesta a fost unul dintre cele mai mari furturi de bancă din istori recentă, nu numai a fostei republici sovietice a Moldovei. Dauna care a fost cauzată băncilor moldoveneşti se ridică la circa 1,33 miliare euro – aceasta corespunde unei cincimi a indicatorilor economici anuali a ţării cu patru milioane de locuitori”.

„Este mult mai profitabil să jefuieşti o bancă prin intermediul conducerii ei decât să faci un atac cu spargere în ea. Făptaşii presupuşi se află în prezidiu şi în comisiile de supraveghere a băncilor moldoveneşti. Ei se află sub suspiciune că şi-au aprobat singuri credite de milioane prin intermediul firmelor fantomă şi fără vreo garanţie colaterală şi au lăsat instituţiile financiare încredinţate lor să fie lovite în perete”, mai scrie jurnalistul german în prestigioasa publicație.

Cu votul a 3 fracțiuni, inclusiv a deputaților PL, care au insistat continuu să facă lumină asupra acestui caz și să fie pedepsiți cei vinovați conform legii, dar și a cetățenilor, care s-au văzut nevoiți să scoată din buzunarele lor și să ia de pe masa copiilor pentru a „redresa situația în sistemul bancar” și, nu în ultimul rând, la presiunile UE, care n-a mai întâlnit un asemenea caz. Legislativul a decis crearea unei comisii parlamentare de anchetă pe 19 februarie 2015.

Comisia a fost formată din 9 membri: din partea Partidului Liberal - Iurie Chirinciuc;  PSRM - Igor Dodon şi Golovatiuc Vladimir, PCRM - Oleg Reidman şi Anatolie Zagorodnîi, PLDM - Ştefan Creangă şi George Mocanu, PDM -  Marcel Răducan şi Sergiu Sîrbu. Preşedinte al comisiei a devenit Marcel Răducan, vicepreşedinte — Oleg Reidman şi secretar — George Mocanu.

După ce a fost creată această comisie, multe guri afirmau că ea nu este altceva decât o misiune de curăţare politică a celor implicați în jaful secolului – miliardul, și acoperire a dovezilor care ar putea incrimina adevărații făptași. 

Cât de integri sunt membrii comisiei?

Liberalul Iurie Chirinciuc, fiind membru al comisiei din partea PL, a formulat o serie de propuneri în vederea elaborării unei analize eficiente, echidistante și  corecte, propuneri care au fost, evident, respinse de ceilalți membri, în majoritate, întrucât nu corespundeau intereselor lor și partidelor pe care le reprezintă. Deputatul liberal a insistat chiar ca perioada de anchetă să fie extinsă de la 2014-2015 la 2012-2015, propunere respinsă de Comisie.

„Iurie Chirinciuc a propus ca membrii comisiei să semneze o declarație pe propria răspundere prin care să confirme, în scris, lipsa unor conflicte de interese, propunere respinsă. În conformitate cu Regulamentul Parlamentului referitor la Comisiile de Anchetă, art. 36, aliniat 1, deputatul PL a solicitat invitarea în Comisie, în calitate de persoane care dispun de informații despre fapte sau împrejurări de natură să servească la ceercetarea cauzei, a domnilor Veaceslav Negruță, ex. ministru al Finanțelor  și Veaceslav Ioniță, ex președinte al Comisiei Parlamentare Economie, Buget și Finanțe, propunere iarăși respinsă”, afirmă președintele liberalilor, Mihai Ghipu. I. Chirinciuc a mai solicitat audierea în cadrul comisiei de anchetă a actualului ministru al Economiei (Stephane Bride) și patron al companiei Grant Thornton, companie care a efectuat în 2014 auditul la băncile BEM, Banca Socială și Unibank și a avizat pozitiv bilanțurile contabile ale acestor instituții, propunere care din nou a fost respinsă de ceilalți membri ai comisiei.

Legături între „anchetatori” și BEM

De ce membrii comisiei nu au acceptat să semneze o declarație prin care să confirme lipsa unor conflicte de interese?! Întrebarea își găsește un răspuns evident analizând membrii comisiei.

Așadar, potrivit lui Mihai Ghimpu:

Oleg Reidman și Sergiu Sârbu sunt autorii sesizării la Curtea Constituțională din 2012 prin care contestează dreptul statului de la deține 56,1% din acțiuni la BEM și solicită anularea Hotărârii Guvernului din 1998 și restabilirea situației din 1995 când statul avea doar 14,19% din acțiuni. 

Igor Dodon, cel care în această perioadă, simțind mirosul de capital electoral, a ieșit cu pieptul dezgolit în public să demonstreze că vrea dreptate în cazul BEM, Banca Socială și Unibank, a participat în calitate de Ministru al Economiei la modificarea cadrului legislativ care a permis transformarea R. Moldova într-o spălătorie regională de bani. Dodon a contribuit la eliminarea impozitului pe profit pentru persoanele juridice, singurul impozit plătit de băncile din Moldova, iar prin eliminarea acestui impozit, băncile nu mai erau obligate să arate sursele de venit, astfel fenomenul de spălare a banilor a luat amploare în republică. Cu atât mai mult că într-o conferință de presă, Ilan Shor a spus că a finanțat campania electorală a PSRM, condus de Igor Dodon.

Marcel Răducanu a făcut parte în anul 2014 din Executivul care, prin asumare de răspundere (28 septembrie 2014), a creat spaţiul legal necesar unor ulterioare evenimente, astfel motivând distragerea din sistemul bancar, în special prin cele 3 bănci, a miliardelor din depozitele atrase, iar ulterior, din rezervele BNM, mijloace care au împovărat bugetul republicii. Miliarde care au creat presiuni pe leu şi piaţa valutară. 

G. Mocanu a făcut parte din Comisia de anchetă 2013, comisie care și-a încheiat lucrările fără un raport semnat de membrii acesteia și alături de Ștefan Creangă, este membru PLDM, conducerea căruia este cointeresată de mușamalizarea jafului BEM, Banca Socială și Unibank. Zagorodnîi Anatolie este membru PCRM, fracțiunea care în anii 2006-2008 a modificat legislația financiar-bancară, creând  astfel schema de a „mulge Banca de Economii”, iar Vladimir Golovatiuc este colegul de partid al lui Dodon și acționează în cadrul comisiei conform directivelor primite de la șeful său de partid.

Acestea fiind spuse, este evident că majoritatea membrilor comisiei sunt direct sau indirect interesați să ascundă adevărul și să mascheze situația reală, aflându-se într-un vădit conflict de interese.

„Prezența membrilor compromiși în cadrul Comisiei de anchetă și faptul că majoritatea ședințelor au fost cu ușile închise, iar documentele parvenite pe adresa Comisiei sunt cu girul „SECRETE” ne conving că rezultatele prezentate de comisie sunt compromise. Raportul Comisiei este unul formal, pentru a arunca praf în ochii cetățenilor în încercarea de a le arăta că „aleșii lor” sunt cei care „vor face dreptate”. De fapt, scopul principal este de a mușamaliza jaful de la BEM, Banca Socială și Unibank în valoare aproximativă de peste 30 miliarde de lei”, conchide Mihai Ghimpu.

Sursa: evz.md