Republica Moldova şi alegerile parlamentare de duminică, 30 noiembrie, sunt urmărite cu mare atenţie în Germania, pe fondul evoluţiilor geopolitice din regiune. Pe 16 noiembrie, Klaus Werner Johannis, german de origine, a fost ales preşedintele României. Cancelarul german Angela Merkel l-a sunat pe Klaus Johannis pentru a-l felicita şi cu această ocazie i-a spus că „apreciază ca foarte importantă colaborarea între Bucureşti şi Chişinău pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova". Miercuri, 26 noiembrie, preşedintele ales al României, Klaus Hohannis, s-a întâlnit la Bucureşti cu Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului şi prim-vicepreşedintele Partidului Liberal. În acest context, Postul german „Deutsche Welle" a difuzat editorialul despre semnificaţia alegerilor semnat de Mihai  Ghimpu, preşedintele PL, editorial pe care îl prezentăm în continuare.   

Duminică Europa joacă o carte mare în Republica Moldova

Pe 30 noiembrie 2014 vor fi organizate alegeri parlamentare în Republica Moldova iar rezultatul acestora este foarte important pentru succesul politicii europene din vecinătate şi pentru politica Externă şi de Securitate comună a UE.

Republica Moldova este succesoarea RSS Moldoveneşti, fondată de Stalin pe o parte din teritoriul provinciei românești Basarabia, anexată la URSS în 1940. Românii moldoveni reprezintă populaţia majoritară. Limba oficială este româna, conform deciziei Curţii Constituţionale din 5 decembrie 2013. Până atunci limba se numea „moldovenească", un artificiu găsit de sovietici pentru a sublinia diferenţa faţă de limba română. Până în 1940 o comunitate de 100.000 germani a locuit în Basarabia şi la Stuttgart există Societatea Germanilor Basarabeni (Bessarabiendeutscher Verein). Horst Köhler, fostul preşedinte al Germaniei este compatriotul nostru, pentru că părinţii săi au fost germani basarabeni.

În anul 2009 guvernul a fost format de o coaliţie pro-europeană. Cu sprijinul UE, Republica Moldova a făcut progrese remarcabile. Creşterea economică a fost constantă. La summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius din 28-29 noiembrie 2013, Republica Moldova a semnat cu UE Acordurile de Asociere şi Acordul de Liber Schimb. În aprilie 2014 s-a liberalizat regimul de vize al UE pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Apropierea de Occident a Chișinăului a determinat Rusia să declare un război comercial împotriva Republicii Moldova, interzicând importurile de vin, fructe, legume, carne. Amenințările sau embargourile Moscovei nu ne vor abate din drumul nostru european. Am recepţionat cu foarte multă atenție mesajele de susținere emise de partenerii noştri occidentali, dar am înțeles și lecția conținută în mesajul domnului Johannes Hahn, comisarul european pentru Negocierea Extinderii, către premierul sârb Alexandăr Vucic că a venit momentul ca Serbia să aleagă între UE şi Rusia. Noi, de la Chişinău, vrem să-i asigurăm pe partenerii din UE că Republica Moldova va da întotdeauna dovadă de solidaritate europeană și nu vom adopta în niciun fel așa numita „politică la două capete". Am fost impresionaţi de discursul cancelarului german Angela Merkel la reuniunea G20 de la Sidney, când a spus că Rusia ameninţă Republica Moldova şi alte state. Atunci am simţit că nu suntem singuri şi Germania este lângă noi, umăr lângă umăr, așa cum a fost de fiecare dată, mai ales cu ocazia vizitei doamnei cancelar Angela Merkel la Chișinău din 22 august 2012.

Pe 16 noiembrie 2014 în România a fost ales preşedinte Klaus Werner Johannis, de origine germană. Peste 80% dintre cei 36.000 de moldoveni cu cetăţenie română care au votat la secţiile de votare deschise de România în Republica Moldova l-au ales pe Klaus Johannis. Alte câteva mii de moldoveni cu dublă cetăţenie aflaţi în statele UE au votat pentru Klaus Johannis la ambasadele şi consulatele României din străinătate. A fost un vot pentru orientarea sa euro-atlantică, pentru susţinerea statului de drept, a supremaţiei legii şi luptei anticorupţie. Acest vot a fost încă un mod al românilor moldoveni de a transmite lumii ce doresc.

Cancelarul Merkel, felicitându-l telefonic pe preşedintelui ales al României, i-a transmis acestuia că „apreciază ca foarte importantă colaborarea între Bucureşti şi Chişinău pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova". Acest mesaj are o semnificaţie deosebită, pentru că se ştie că România doreşte maximul posibil pentru Republica Moldova şi atunci înţelegem că aspiraţiile noastre nu sunt fără temei. Aprecierile cancelarului german ne fac să înţelegem că parteneriatul dintre Germania, România și Republica Moldova, desfăşurat în cadrul politicilor UE, este o realitate care depăşeşte abordările inspirate din concepţiile vechi ale sferelor de influenţă şi echilibrelor de putere. Parteneriatul Germania - România - R. Moldova trebuie să devină un proiect (geo)politic major în regiune.

Victoria în alegeri a forţelor pro-europene la alegerile de duminică şi formarea de către acestea a unui guvern dedicat integrării europene ar însemna un succes şi pentru politica de vecinătate a UE, având în vedere puternicul sprijin financiar, politic şi diplomatic, acordat atât Republicii Moldova cât şi Parteneriatului Estic. Venirea la putere în Republica Moldova a forţelor eurasiatice ar compromite semnificativ politica de vecinătate a UE în spaţiul estic şi ar da o legitimitate nedorită conceptelor revolute ale sferelor de influenţă.

Suntem însă optimişti privind rezultatul alegerilor de duminică. De asemenea, suntem convinşi că UE, Germania și SUA, nu vor permite încălcări ale dreptului internaţional ce guvernează relaţiile dintre state, subminarea suveranităţii unui stat european, membru demn al comunităţii naţiunilor.

Mihai Ghimpu

Fost preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar al Republicii Moldova 2009/2010

Preşedinte al Partidului Liberal

http://www.dw.de/duminic%C4%83-europa-joac%C4%83-o-carte-mare-%C3%AEn-republica-moldova/a-18091808