Europa Liberă: Despre problemele politice, sociale vom vorbi în cadrul acestui interviu. Aş vrea să vă întreb de ce Republica Moldova încă rămâne neputincioasă în faţa acestor probleme cu care se confruntă societatea: sărăcia, servicii mai puţin de calitate bună în educaţie, în sănătate?
 
Mihai Moldovanu: „Sigur că avem foarte multe de făcut. Avem o problemă la capitolul servicii. M-aş referi la serviciile medicale, care lasă mult de dorit. Trebuie să aibă loc o reformă, dar cu implicarea comunităţii ştiinţifice, comunităţii medicale, societăţii civile, să venim cu o reformă pe sistemul spitalicesc, pe sistemul de asistenţă medicală primară de care are nevoie Republica Moldova. Cu atât mai mult că în programul de guvernare se regăseşte şi o prioritate pe domeniul sănătăţii publice, Planul naţional al spitalelor. Deci trebuie să vedem care ar fi organigrama acestor spitale, să vedem ce vrem să avem noi la nivel central, la nivel regional sau zonal. Şi ce vrem să avem la nivel comunitar sau raional.”
 
Europa Liberă: Şi răspunsurile care ar fi?
 
Mihai Moldovanu: „Vrem să avem un sistem spitalicesc eficient, de care să beneficieze cetăţenii, să poată să vină să se trateze, să aibă condiţii bune, să aibă condiţii hoteliere, să aibă tehnologii medicale avansate. Şi, prin urmare, să atingem acea satisfacţie pe care şi-o doreşte populaţia.”
 
Europa Liberă: Dar vă este explicabilă constatarea unor oameni care spun că mai degrabă aleg să moară acasă decât să ajungă la spital?
 
Mihai Moldovanu: „Sigur că nu sunt de acord. Astăzi noi avem accesibilitate deplină către asistenţa medicală din partea cetăţenilor. Altceva că există probleme la capitolul calitate, nu mă refer la competenţa profesională a medicilor, dar la condiţiile precare care sunt în instituţiile medicale. Ne confruntăm cu lipsa de cadre şi avem probleme mari, mai ales, în localităţile rurale. Astăzi avem lipsă peste 300 de medici de familie în localităţile rurale. Astăzi un medic de familie lucrează la 2-3 localităţi. Dar totodată avem şi lipsă de cadre medicale medii. Aici situaţia trebuie să ne pună în gardă, trebuie să intervenim de urgenţă şi trebuie să întreprindem măsuri care să amelioreze această situaţie din domeniul sănătăţii.”
 
Europa Liberă: Ce se întâmplă în domeniul protecţiei sociale? Sunt foarte multe categorii de persoane care mai degrabă aşteaptă indemnizaţii, sunt foarte multe nereguli în listele celor care beneficiază de acest ajutor din partea statului. Cum se face regulă? Când se face regulă?

​​Mihai Moldovanu: „Deja am început să facem regulă pe dimensiunea ajutorului social. Mă refer la Legea cu privire la ajutorul social. Deja am venit cu modificări la legislaţie. Mă refer aici la munca în folosul comunităţii. Acei care beneficiază astăzi de ajutor social sunt categoriile social-vulnerabile, acei care nu au un loc de muncă, acei care au mulţi copii şi au subvenituri, şi ei tocmai fac parte din aceste categorii de beneficiari de ajutor social. Am introdus această stipulare în lege, munca în folosul comunităţii, ca să existe motivaţia, pentru acei care beneficiază de ajutor social. Pe de altă parte, având un suport financiar din partea statului, ei să depună un efort pentru a schimba lucrurile în comunitate. Când spun munci în folosul comunităţii am în vedere câteva ore pe zi, 2-3 zile în săptămână. La necesităţile administraţiei publice locale, acea persoană, care beneficiază de ajutor social, să facă nişte munci în folosul comunităţii. Care ar fi ele – stabileşte autoritatea publică locală. N-am stat pe loc nici la capitolul mecanism de aplicare a cererilor către acest ajutor social. Am venit cu noi indicatori proxi, care ar deschide intrarea în sistem a câtorva zeci de persoane, adăugător la ceea ce avem la moment. Începând cu aprilie, vor intra în sistemul de ajutor social mai multe categorii de cetăţeni.”
 
Europa Liberă: Astăzi câte categorii există?
 
Mihai Moldovanu: „Pensionari care au venituri mici, acei care nu au un loc de muncă şi nu sunt înregistraţi la Oficiul forţei de muncă, există familii cu mulţi copii care au, la fel, subvenituri, invalizii de gradul I, II, III, veteranii – avem foarte multe categorii de beneficiari. Dar şi cetăţenii simpli, acei care nu au un loc de muncă şi pot beneficia de acest ajutor social. Acest ajutor social astăzi constituie de la câteva sute de lei până la 1300, 1500, 1700 de lei. Deci sumele sunt destul de consistente. Altceva e că în aceste categorii sunt şi unele persoane care nu prea folosesc banii în folosul familiei, în folosul necesităţilor din gospodărie.”
 
Europa Liberă: Sunt voci, domnule Moldovanu, care vă reproşează că, în baza alocării şi măririi acestor indemnizaţii, unii profită, chiar nu vor să muncească, e vorba de categoria aceasta de oameni lenoşi, de oameni care mai degrabă aleg să paraziteze.
 

​​Mihai Moldovanu: „De acord. Noi avem foarte multe obiecţii, atunci când merg membrii guvernului în teritoriu şi se întâlnesc cu autorităţile publice locale, când suntem învinuiţi că promovăm lenea, că promovăm acele categorii de populaţie care nu vor să muncească, care şi-au vândut de pe lângă casă totul, numai să beneficieze de acest ajutor social. Bine, dar ce facem cu aceşti oameni care sunt în societate? Noi nu putem să-i lăsăm în afara grijii statului. Noi trebuie să îi ajutăm cumva. În cazul în care ei nu vor avea nici aceşti puţini bani pe care îi dă statul, ce vor avea de făcut? Vor merge în alte gospodării, se vor apuca de furat, vor face altceva.”
 
Europa Liberă: Poate totuşi crearea locurilor de muncă e o soluţie?
 
Mihai Moldovanu: „Păi crearea locurilor de muncă nu este cea mai mare problemă astăzi, pentru că pe acei care beneficiază de ajutor social nu îi aranjează locurile care sunt la Oficiul forţei de muncă. Ei refuză să fie angajaţi. De aceea şi am introdus...”
 
Europa Liberă: Dar e un moft, uneori.
 
Mihai Moldovanu: „E un moft. De aceea şi spuneam anterior că noi am introdus munca în folosul comunităţii şi veţi vedea cum îi vom corecta. Îi vom deprinde să muncească, pentru că, odată ce nu doresc să se angajeze la o muncă stabilă şi merg pe ideea de a lua acest ajutor social, noi le propunem să muncească, în folosul comunităţii, din contul ajutorului social pe care îl ridică. Sunt de acord că avem foarte multe categorii de cetăţeni care mizează foarte mult pe acest ajutor social şi nici nu vor să întreprindă careva măsuri pentru schimbarea situaţiei în familia lor. Dar scopul Legii cu privire la ajutorul social este de a combate sărăcia. Ne confruntăm cu o problemă gravă, ne confruntăm cu o sărăcie evidentă. Şi vreau să vă spun că acele sute de milioane de lei oferite pentru ajutorul social nu au prea schimbat situaţia la capitolul eradicarea sărăciei. Am avansat doar cu câteva trepte, aceasta ne pune în situaţia să vedem care ar trebui să fie mecanismul de ajutorare. Spuneam că am lucrat asupra acestui mecanism, dar trebuie să avem o monitorizare şi o evaluare permanentă. O altă problemă este, dacă vorbim de ajutorul social, şi competenţa asistentului social, acel, care, de fapt, iniţiază această procedură, acel care, de fapt, merge şi constată ce bunuri se află în gospodărie. Aici trebuie să fie pe primul loc transparenţa şi obiectivitatea şi nu subiectivtatea.”
 
Europa Liberă: Dar aici suntem vulnerabili.
 
Mihai Moldovanu: „Dar aici suntem vulnerabili.”
 
Europa Liberă: Merge asistentul social şi, dacă e cumătru, îl pune pe listă.
 

​​Mihai Moldovanu: „De acord, aşa e. Şi nu sunt luate în calcul toate bunurile. Există această problemă de a umbla cu butelia de gaz în spate, de la un vecin la altul. Noi trebuie să facem aşa, ca aceşti bani să fie utilizaţi eficient şi ca finalitate să avem schimbarea acestei situaţii la capitolul sărăcie în societate.”
 
Europa Liberă: Pe cât de mult vă îngrijorează rata mare a şomajului?
 
Mihai Moldovanu: „Noi discutăm foarte mult această problemă. Guvernul, din 2009, până în prezent, depune eforturi constante, pentru a relansa economia, pentru crearea condiţiilor de deschidere a noilor locuri de muncă. Cu toate acestea, rata şomajului rămâne a fi mare şi ne îngrijorează pentru că această rată este mare şi în rândul tinerilor.”
 
Europa Liberă: De aceea că unele instituţii pregătesc din start şomeri.
 
Mihai Moldovanu: „De acord. Chiar la ultima şedinţă de guvern, atunci când am discutat care trebuie să fie numărul de studenţi înmatriculaţi în instituţiile de învăţământ superior, am discutat acest subiect referitor la numărul de studenţi care trebuie să fie înmatriculaţi. Dar vedeţi că există această autonomie universitară şi aici prea mult nu poţi să impui condiţii. Pentru că, prin definiţie, autonomia înseamnă că universitatea trebuie să-şi rezolve de una singură problemele care ţin de politici de înmatriculare, de finanţare. Şi statul trebuie să intervină numai atunci când sunt probleme la acest capitol.”
 
Europa Liberă: Politicile sociale sunt costisitoare?
 
Mihai Moldovanu: „Sigur că da. Domeniul social este foarte anevoios, chiar şi în ţările cu o economie dezvoltată. Şomaj există şi în ţările avansate, nu numai în Republica Moldova, cunoaşteţi care este nivelul de trai, care sunt posibilităţile noastre financiare.”
 
Europa Liberă: Cât alocaţi din buget în acest scop?
 
Mihai Moldovanu: „Mai mult de jumătate din buget este îndreptat pentru politicile sociale. Depunem eforturi constante, lucrurile se schimbă, dar încet.”
 
Europa Liberă: E aproape timpul, când veţi vorbi şi despre bunăstarea cetăţenilor?
 
Mihai Moldovanu: „Pentru aceasta suntem astăzi la guvernare, ca să schimbăm starea de lucruri în Republica Moldova, să îmbunătăţim calitatea vieţii cetăţenilor noştri.”
 
Europa Liberă: Domnule Moldovanu, care e responsabilitatea politicianului care merge în campanie electorală şi promite alegătorului salarii de 500 de euro, pensii nu mai mici de 100 de euro? Pe cât de credibil rămâne politicianul în faţa cetăţeanului, venind cu aceste promisiuni, uneori aproape deşarte?
 

​​Mihai Moldovanu: „Aceasta este deja o tradiţie şi nu cred că numai la noi, e cam peste tot. Atunci când mergi în campanie electorală, trebuie să promiţi ceva. Este bine ca promisiunile să fie bazate pe nişte evaluări, pe nişte analize şi să nu faci promisiuni goale, că, de altfel, te discreditezi în faţa electoratului. Nu sunt de acord, atunci când merge un politician şi spune că uite vă vom da salarii de 500 de euro pentru că nu e realizabil acest lucru. Trebuie să ai cunoştinţe în cauză sau, cel puţin, trebuie să ai nişte valori...”
 
Europa Liberă: Da, dar omul deocamdată îl alege pe acesta care promite 500 de euro salariul?
 
Mihai Moldovanu: „Vedeţi, da, îl crede de moment. Dar după ce trec 4 ani de zile, vede că nu şi-a atins scopul acel politician sau a fost minţit alegătorul şi atunci el nu mai are ce căuta în faţa alegătorilor. Nu poţi să promiţi astăzi un salariu de 500 de euro, pe când posibilităţile sunt acelea pe care le avem noi.”
 
Europa Liberă: Ce promisiuni iată aţi face dumneavoastră astăzi, ca vicepremier şi ca membru de partid?
 
Mihai Moldovanu: „Aş face promisiuni care ţin de reforme pe sistemul de sănătate, pe sistemul educaţional, pe sistemul de protecţie socială, pentru care, de fapt, nu ar trebui prea multe finanţe, pentru că astăzi pe oameni cred eu că îi deranjează şi pensia sau salariul pe care le au, dar îi deranjează foarte mult şi serviciile pe care le acordă statul fie că vorbim de educaţie, fie că vorbim de sănătate, fie că vorbim de protecţia socială.”
 
Europa Liberă: Deci calitatea acestor servicii.
 
Mihai Moldovanu: „Sigur calitatea. Calitatea pentru că, atunci când mergi la o instituţie a statului şi nu poţi să primeşti acele servicii de care tu vrei să beneficiezi, sigur că aceasta te deranjează foarte mult. Sigur că problema salariilor şi a pensiilor îi deranjează foarte mult astăzi pe cetăţeni. Aţi văzut şi ultimul gest pe care l-a făcut guvernul.”
 
Europa Liberă: E un gest electoral, o pomană electorală?
 
Mihai Moldovanu: „Nu, nu. Nicidecum nu poate fi electoral, pentru că este obligaţiunea noastră de a majora aceste pensii care sunt încă foarte mici. Vreau să vă spun că noi nu avem salarii mari în Republica Moldova, chiar dacă pe anumite segmente din economie putem vorbi că sunt salarii şi mai mari. Dar salariile încă sunt foarte mici. Cu toate acestea, noi am întreprins măsuri pentru majorarea salariilor. Vorbesc de acele 50% pentru profesori, vorbesc despre noua Lege cu privire la salarizarea funcţionarului public, ultima iniţiativă care a mers în guvern cu privire la majorarea salariilor persoanelor cu funcţii de demnitate publică, este vorba de primari, viceprimari, secretari ai consiliilor locale, consiliilor raionale. Deci facem acest lucru şi îl facem constant. Dar nu vreau să repet de multe ori: atunci când vrei să mergi pe politica salarială şi ea să fie eficientă, trebuie să ai susţinere financiară. Pentru că, în cazul în care noi am promis că uite, vom majora salariile, trebuie imediat să ne gândim de unde luăm aceşti bani. De aceea noi am mers pe această idee de a majora salariile până la 1311 lei la 6,75% indexare, plus 8,25% majorare, ca în total să fie 15%. Aceasta este o sumă indexată, majorată nu prea mare, dar totuşi este ceva.”
 
Europa Liberă: Domnule Moldovanu, se zice că mijloacele pentru aceste majorări ar putea fi găsite în economia tenebră.
 
Mihai Moldovanu: „De acord. Astăzi se fac foarte multe discuţii care este cota economiei tenebre în economia ţării.”
 
Europa Liberă: Mulţi zic că până la 60%.
 
Mihai Moldovanu: „Da sunt diferite cifre, şi 60%, şi 70%. Nimeni nu poate să spună concret acuma care este această cifră, dar cu siguranţă că există economia tenebră. Aceştia sunt circa 10 miliarde de lei, dacă nu mai mult. Câte probleme am putea noi să rezolvăm pe dimensiunea socială, având aceşti bani?  Noi avem un plan de acţiuni cu privire la combaterea achitării salariului în plic şi a muncii la negru. Dar ne reuşeşte în măsura în care ne reuşeşte.”
 
Europa Liberă: Puţin.
 
Mihai Moldovanu: „ Nu prea suntem eficienţi. Pentru a combate munca la negru, trebuie să se implice toţi în această luptă: şi guvernul, şi sindicatele, şi partonatele. De unii singuri nu poţi să faci acest lucru – spun patronatele, mă refer la agenţii economici, de fapt, acei care astăzi achită pe factură 1300 de lei, iar în plic alta. Nu aş vrea să spun că avem impozite mari. Dar totuşi agenţii economici preferă să lucreze la negru, pentru că îşi asigură nişte venituri. Aici este necesară implicarea plenară a tuturor actorilor pe această dimensiune.”

Valentina Ursu, www.europalibera.org