Participantele Conferinţei Internaţionale „Femeile în politică: obstacole şi provocări”, desfăşurată la Chişinău, pe data de 17 noiembrie 2012, au adoptat o rezoluţie cu privire la sporirea participării femeilor în viaţa publică şi politică. După o serie de dezbateri şi ţinând cont de propunerile venite din partea experţilor naţionali şi internaţionali, precum şi a reprezentantelor Organizaţiei Femeilor Liberale, rezoluţia a fost votată unanim. Dezbaterile au fost moderate de Eugenia Iurco, Preşedinta Organizaţiei Femeilor Liberale din municipiul Chişinău. 

R E Z O L U Ț I E
SPORIREA
 PARTICIPĂRII FEMEILOR ÎN VIAŢA PUBLICĂ ŞI  POLITICĂ

1. Participarea egală a femeilor și bărbaților în viața politică este unul dintre pilonii de dezvoltare durabilă, de pace și democrație, afirmată de către Declarația Universală a Drepturilor Omului. Aceasta (Declaraţia) prevede că orice persoană are dreptul de a lua parte la guvernarea țării sale în mod direct, fie prin reprezentanți aleși liber, fie prin dreptul de acces egal la funcțiile publice, precum și prin Convenția privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (CEDAW). Această convenţie stipulează drepturile omului și libertățile sale fundamentale, ale egalității pentru femei din întreaga lume și prevede, printre altele, că statele părți vor lua toate măsurile adecvate pentru a elimina discriminarea împotriva femeilor în viața politică și publică a țării.

2. Din păcate, femeile sunt reprezentate insuficient în politică şi în structurile de conducere ale mediului de afaceri. Femeile dețin în continuare mai puțin de 20 % din locurile parlamentare și portofolii ministeriale în întreaga lume, iar mai puțin de 5 % din șefii de stat sunt femei. Femeile sunt reprezentate în posturile de conducere ale marilor întreprinderi doar în proporţie de 8 %. Această reprezentare inadecvată constituie o discriminare, slăbește democrația și drepturile femeilor.

3. Există mai mulți factori care contribuie la prezenţa redusă a femeilor în politică. Unul dintre cei mai importanţi factor este, probabil, amprenta deceniilor trecute care s-au pronunţat pentru limitarea drepturilor femeilor. În Europa multe societăți rămân caracterizate prin atitudini, comportamente şi obiceiuri care se opun accesului femeilor în viața publică. Femeile rămân ostatice modelelor și stereotipurilor tradiționale prescrise, conform cărora ele sunt "nepotrivite" pentru luarea deciziilor și participarea în politică. Criza factorului timp și lipsa facilităților de îngrijire a copilului descurajează angajarea femeilor în politică.

4. Republica Moldova a adoptat o serie de programe și planuri naționale și a stabilit mecanismele instituționale de monitorizare relevantă pentru avansarea femeilor și promovarea drepturilor lor în diverse domenii, inclusiv Planul național pentru promovarea egalității între femei și bărbați pentru perioada anilor 2010 - 2015, Hotărârea de Guvern nr. 288 din martie 2005 privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (2005-2015) și Legea nr. 5/09.02.2006 privind Egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, precum și Legea nr. 121/2012 privind Asigurarea Egalităţii. Totuși avem doar 20,8 % de femei parlamentare, 12,4 % ministre, 18,49 % primari.

5. În pofida acestora, adoptarea legilor nu este suficientă: pentru a fi cu adevărat eficientă, aceste schimbări trebuie să fie însoțite de măsuri de implementare a lor. Totodată, menţionăm educația civică și eliminarea stereotipurilor de gen, ca factori ce ar înlătura prejudecăţile legate de candidatele femei, în special în cadrul partidelor politice, dar şi, în general, în mass-media. Aceste măsuri necesită acoperire financiară de la bugetul public.

6. Noi, participanții la Conferința Internațională“ Femeile în politică: obstacole și provocări” susţinem ideea că lipsa de reprezentare egală a femeilor și bărbaților în procesul decizional este o amenințare la adresa legitimității democratice și o încălcare a dreptului fundamental al omului, a egalității de gen, fiind neproductivă în termeni de dezvoltare socio-economică. Recomandăm subiecţilor /instituţiilor vizate să rectifice iminent această situație prin următoarele aspecte:

(a) punerea în aplicare a recomandărilor conținute în Comentariile finale ale Comitetului privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor: Republica Moldova;

(b) reformarea sistemului electoral şi ridicarea nivelului culturii politice în vederea sporirii reprezentării femeilor în Parlament, Primării, Consilii Raionale şi Locale prin următoarele:

(b.1) introducerea unei cote juridice care ar spori numărul candidaților de genul feminin (40 %), dar, de asemenea, și o poziţionare strictă în lista electorală a partidului de preferință formula trei bărbaţi, două femei, doi bărbaţi, trei femei ş.a.m.d., precum și sancțiuni eficiente, cum ar fi non-acceptare a candidaturilor / listelor de candidați de către CEC în caz de nerespectare a acestor prevederi.

(b.2) încurajarea partidelor politice de a adopta, în mod voluntar, cotele de gen și adoptarea altor acţiuni  pozitive la desemnarea candidaților pentru alegeri;

(c) amendarea capitolului Principiile de comunicare audiovizuală din Codul Audiovizualului, printr-un articol care va oferi în mod expres garantarea și respectarea principiului egalității de gen în produsele mass-media. Introducerea monitorizării sistematice de către Consiliul Coordonator al Audiovizualui a emisiunilor din perspectiva de gen;

(d) adoptarea amendamentelor la Legea cu privire la finanțarea partidele politice, care prevede în mod expres finanțarea de către stat a partidelor care promovează pe listele electorale femei, proporțional cu numărul mandatelor obținute de candidații femei.

(e) promovarea conștientizării și recunoașterea importanței participării femeilor la procesul politic la nivel local, național și  internațional;

(f) dezvoltarea mecanismelor și desfăşurarea instruirilor menite să încurajeze femeile să participe în procesul electoral. Desfăşurarea activităților politice și a altor activități de liderism. Abilitarea femeilor în asumarea responsabilităților publice, prin dezvoltarea și furnizarea de instrumente și competenţe adecvate;

(g) implementarea acţiunilor adecvate, în cadrul organismelor guvernamentale și a instituțiilor din sectorul public, pentru eliminarea barierelor directe sau indirecte în vederea sporirii participării femeilor la toate nivelurile de luare a deciziilor;

(h) îmbunătățirea și extinderea accesului femeilor la informație și tehnologii de comunicare, inclusiv instrumente de e-guvernare, în scopul de a permite participarea politică și promovarea (sau implicarea) în procesele mai largi de guvernare. Perfecţionarea capacităţlor de reacție a acestor tehnologii la nevoile femeilor, inclusiv a femeilor marginalizate;

(i) investigarea cazurilor de violență, agresiune sau hărțuire a femeilor care candidează pentru funcții politice. Crearea un nivel de toleranță zero pentru astfel de infracțiuni și sesizarea organelor de  drept pentru investigarea cazurilor (de exemplu: cazul candidatei pentru funcţia de primar al orașului Strășeni Valentina Casian la alegerile locale din 2011);

(k) sporirea încurajării implicării femeilor care pot fi marginalizate, inclusiv a femeilor cu dezabilități, femeilor din zonele rurale și femeilor de orice minoritate etnică, culturală sau religioasă. În procesul decizional este necesară abordarea și combaterea barierelor cu care se confruntă aceste femei în accederea și participarea în politică, dar și în luarea deciziilor la toate nivelurile;

(l) promovarea unor programe orientate spre sensibilizarea și orientarea tinerilor și a copiilor, în special a femeilor tinere și fetelor, cu privire la importanța procesului politic și participarea femeilor în politică;

(m) asigurarea optimă că măsurile privind concilierea vieții de familie și a vieții profesionale se aplică în mod echitabil pentru femei și bărbați. Se are în vedere împărțirea justă a  responsabilităților de familie între femei și bărbați, precum și reducerea poverii duble de muncă remunerată și neremunerată ca un factor ce contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru participarea femeilor în politică.

(n) promovarea acordării concediilor de maternitate și de paternitate mai bine plătite în vederea facilitării participării femeilor în politică;

(o) adoptarea măsurilor eficiente pentru combaterea factorilor care împiedică participarea femeilor în politică, cum ar fi stereotipurile de gen, violența, sărăcia, lipsa de acces la educație de calitate și la serviciile de îngrijire a sănătății.

Chişinău, 17 noiembrie 2012