Citeam ieri, cu multă indignare, că S.A. „Tutun-CTC” este codaşa întreprinderilor de stat, înregistrând venituri cu 65 de milioane lei mai puţin decât în perioada similară a anului trecut, când de la Cancelaria Parlamentului mi-au adus un pachet mare, cu acte de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare — răspunsuri la demersurile mele, privind salarizarea conducătorilor unor societăţi comerciale din subordinea Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA).

La 13 septembrie a avut loc şedinţa Curţii de Conturi, unde a fost audiat Raportul, cu un titlu foarte îndrăzneţ şi promiţător, „Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administrării acestora, este comensurabilă cu remunerarea lor?”

Epistolara cu MAIA a început la 21 septembrie, când am expediat ministrului Vasile Bumacov o primă adresare, dorind să aflu răspuns la întrebarea, la care  au răspuns practic cei de la Curtea de Conturi — „sunt sau nu justificate salariile şi îndemnizaţiile foarte mari ale celor care administrează întreprinderile statului?”.

La 9 octombrie MAIA îmi comunică că nu poate deocamdată să-mi pună la dispoziţie informaţia solicitată pentru că, citez: „Ministerul a solicitat Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, să ne informeze, prin prisma legislaţiei în vigoare, despre limitele competenţei Ministerului de a prezenta informaţia solicitată”. Nici nu bănuiam că cei de la MAIA nu-şi cunosc limitele legale şi trebuie să solicite altor instituţii ale statului să le citească legea.

Deprins cu „năravurile” birocraţiei moldoveneşti, la 15 octombrie, am adresat un demers repetat ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, solicitând prezentarea informaţiei cerute anterior.

Ieri, am primit, totuşi, o parte a informaţiei solicitate încă la 21 septembrie,  iar studierea acestor documente m-a contrariat.

Pentru Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A. şi Combinatul de Panificaţie din Chişinău „Franzeluţa” S.A. au fost prezentate toate actele solicitate, însă cei de la „Tutun-CTC” S.A. s-au limitat să trimită o scrisoare, în care îi explică domnului Bumacov, că nu pot să-mi pună la dispoziţie copiile contractelor de muncă ale administratorului, pentru că, citez: „…contractele încheiate între Consiliul Societăţii, în persoana Preşedintelui Consiliului şi Directorul general al societăţii au caracter confidenţial şi pot fi divulgate numai de comun acord ale părţilor sau la protejarea intereselor sale în instanţele judecătoreşti”.

Vedeţi dumneavoastră, „contractul este confidenţial şi punctum!”, pentru că aşa au hotărât „de comun acord” doamna director pe de o parte şi un funcţionăraş (vice-director de Direcţie al MAIA) pe de altă parte, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului S.A. „Tutun–CTC”, au zis ei: „ce ne pasă domnilor, în Ţara asta noi facem legea”. Care confidenţialitate, domnule şi doamnă? Pe banii statului? Că doar nu i-am întrebat să-mi spună formula ţigărilor „Doina” sau „Astra”, am vrut doar să ştiu dacă este adevărat că oamenii aceştia primesc un sac de bani, ducând în acelaşi timp o întreprindere a statului spre faliment. Și nu am primit răspuns.

Ce ar tăinui oare, domnul şi doamna în acest contract? Probabil au ce ascunde, judecând după informaţiile despre o clauză contractuală, referitoare la desfacerea contractului de management nr. 1 din 09.06.2011:

    „6.5. În caz de reziliere a Contractului de management în baza ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărârii) Consiliului, în lipsa unor acţiuni culpabile, Directorului general [...] i se plăteşte o compensaţie pentru încetarea Contractului de management înainte de termen, în mărime de 5 (cinci) milioane lei.”

Argumentarea includerii în contract a acestei clauze este de-a dreptul „emoţionantă”, rişti să-ţi dea lacrimile, nu alta: „Clauza nominalizată a fost inclusă în Contractul de management în scopul excluderii careva jocuri murdare şi lipsite de temei juridice plămădite după culise (cum deseori se întâmpla)”. Ce fel de „jocuri murdare”, domnule şi doamnă, şi celălalt domn? Astea nu sunt jocuri, sunt abuzuri şi trebuie curmate!

Clauze asemănătoare sunt incluse şi în contractele managerilor de la S.A. „Cricova” şi S.A. „Franzeluţa”, doar că mărimea acestora nu depăşeşte câteva zeci de mii de lei, compensaţia fiind egală cu trei salarii de funcţie pentru primul conducător şi trei salarii medii lunare pentru cel de-al doilea. Oare de ce s-au limitat „părţile” doar la 5 milioane de lei, de ce nu 10, 15, 20? Poate ar trebui ca în cea de-a treia lectură a legii bugetare pe 2013 să prevedem un capitol aparte, pentru plata compensaţiilor managerilor întreprinderilor de stat?

Eu, în calitate de deputat, ştiu ce trebuie să fac în continuare, pentru ca această fărădelege să fie curmată, dar oare ce va face şeful celui care a „negociat în confidenţialitate” şi a semnat un astfel de contract; ce va întreprinde şeful şefului celui care a semnat; ce vor face MAI, CNA, Procuratura Generală, instituţii cu jurişti competenţi şi oneşti, care nu au nevoie să le explice cineva legea.

Blogul deputatului Valeriu Munteanu http://munteanu.md/