Discursul deputatului Gheorghe Brega pe marginea proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, rostit la ședința în plen a Parlamentului din 19 octombrie 2012

Multstimate Domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,

Din cauza că nu s-au petrecut reformele la timp, astăzi resimţim primele semnale ale unui sistem în colaps. Situaţia financiară e agravată şi de criza demografică care devine tot mai acută în Republica Moldova – natalitate, migraţie şi alţi factori. Actualul sistem de pensii şi-a epuizat toate rezervele, încălcând drepturile omului la o viaţă şi o bătrâneţe asigurată!

Sistemul de pensii gestionat se aseamănă mai mult cu un sistem fiscal, deoarece contribuţiile de asigurare ale companiilor nu se bazează pe evaluarea riscurilor sociale, adică nu mai poartă un caracter de asigurare. Lipsa resurselor suficiente se resimte, deoarece angajaţii şi angajatorii prin salarizarea prin plicuri nu-și îndeplinesc obligaţiunile și aceasta în contextul scăderii în dinamică a veniturilor proprii raportate la PIB (2011 - 8%, 2010 -8,3%, 2009 - 9,3%).

Curtea de Conturi a constatat şi un grad redus al disciplinei de raportare a contribuabililor (la 01.01.2012 s-au înregistrat datorii de 851,6 mln lei). Astfel, CNAS solicită transferuri majorate pentru a acoperi deficitul. E o situaţie, pe care, stimaţi colegi, nu o putem admite mai departe!
Datoriile nu apar din senin – e o dovadă de inacţiune a CNAS pe unele direcţii. De exemplu, Curtea de Conturi în Raportul de audit privind executarea BASS pe 2011 (Hot. Nr. 33 din 23.07.12) constată: „Lipsa unei metodologii privind planificarea veniturilor proprii și a determinat elaborarea BASS în condiţii neuniforme pe tipuri de venituri şi a condus la neidentificarea tuturor rezervelor de acumulare a veniturilor”.
Din păcate, nu observ schimbări în bine la elaborarea BASS pe 2013 sau poate e un obicei a CNAS de a râmâne în veşnică nepăsare ...
În ultimii ani, având mai multe întâlniri cu diaspora noastră din diferite țări (chiar și la ultima întâlnire în Budapesta), tot mai des am auzit dorința unor cetățeni de a contribui la fondul de pensii printr-un contract individual și binevol. Mulți concetățeni susțin că s-au adresat însă și până la moment nu li s-a oferit un astfel de contract.

În contextul dezbaterilor de astăzi, revin la o solicitare a Fracţiunii Liberale din anii precedenţi, şi anume, a fost solicitat, ca la audierea raportelor anuale, să fie inclusă şi o analiză a riscurilor la care, eventual, ar trebui să ţină piept sistemul de garanţii sociale. Premize de a introduce asemenea analize de risc sunt destule:
- creşterea contingentelor de beneficiari la pensii pentru limita de vârstă, pensii de invaliditate, pentru vechime în muncă, pensii ale funcţionarilor publici, ale aleşilor locali, plăţi exagerate pentru incapacitatea temporară de muncă, etc., precum şi la celelalte indemnizaţii şi alocaţii de stat.
- altă premiză e adâncirea crizei demografice în Republica Moldova.
- în aceeaşi ordine de idei, ar trebui să ne dea de gândit şi situaţia din ţările din jurul nostru, care au trecut prin criză şi au aplicat reforme dure.

Nu văd vreo schimbare la capitolul lacune ale sistemului informatic. Dimpotrivă, avem cheltuieli an de an sporite pentru crearea şi ţinerea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale! E vorba de milioane de lei, acestea sunt alte milioane, peste milioanele de lei şi dolari din anii precedenţi! Se creează impresia că într-adevăr dublaţi „Registrul de Stat al Populaţiei” cu codul său unic IDNP, deţinut de ÎS „Registru” .

Atât timp cât aceste sisteme nu funcţionează eficient, nici pe cetăţeni şi nici pe noi ca deputați nu ne încălzesc. Eu înţeleg sistem informatic – acela care să ducă evidenţa fondurilor până la ultimul bănuţ –, dar aşa sistem când cheltuielile sunt prezentate pe capitole generale, din care nici de la CNAS nu puteţi alcătui vreo analiză serioasă (asupra contingentelor de beneficiari, prezentarea lor pe profile teritoriale, câţi din ei ating nivelul minim de existenţă şi câte mii de cetăţeni sunt sub acest minim, cât din fiecare contingent ajung să acopere nivelul lunar de cheltuieli mediu pentru o persoană etc.). Datele acestea ar fi foarte necesare în stabilirea unor priorităţi, dar şi reacţii care s-ar impune. Colapsul sistemului, dacă va începe a se resimţi, va fi vina acelor ce gestionează acest sistem!

Nu e vorba de vreo acuzaţie, dimpotrivă salut ideile şi reformele atât de mult aşteptate de cetăţeni, dar şi de partenerii occidentali, care mai ales acum, ne tratează cu un credit uriaş de bunăvoinţă şi susţinere!

CNAS gestionează unul din cele mai mari fonduri. Nu uitaţi că sunt banii publici, încredinţaţi Dvs. de fiecare cetăţean al ţării! Şi vreţi, nu vreţi, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va presupune şi liberalizarea fondurilor de pensii şi de altă natură, e vorba de asigurările private!

Aducem unele idei ce se referă atât la CNAS, cât și la CNAM. Luând în considerare faptul că în circa 50% din cazuri, salariile la unele întreprinderi se eliberează în plicuri, adresați-vă la MAI, CNA, FISC, Inspecția Muncii, de a forma grupuri mixte de control la aceste întreprinderi pentru a scoate în evidență pe toți cei care lucrează la negru. Aici o să descoperiți zeci, dar poate și sute de mii. Veniți cu un proiect de lege pentru înăsprirea pedepselor pentru achitarea salariilor în plicuri! 

În final, aş vrea să ating şi conlucrarea cu ministerul de resort. Ambele instituţii ar trebui să întreprindă măsuri mai ample ce ar eficientiza prestaţiile de asistenţă socială, totodată, ar trebui să avem o povară mai mică din contul Bugetului de Stat!

Mulţumesc pentru atenţie şi rog mai multă responsabilitate în gestionarea banilor, dar şi a obiectivelor din domeniul asigurărilor sociale, stipulate inclusiv în Programul de Guvernare – Integrare Europeană: Libertate, Democraţie şi Bunăstare !