În ciuda a tot şi toate, liderii de la Platforma civică „Acţiunea 2012”, care pare să întrunească cei mai aprigi militanţi pentru unirea Republicii Moldova cu România, rămân neînduplecaţi. Ei sunt în continuare fermi decişi să-şi aducă viitoarea duminică miile de adepţi în marş prin centrul capitalei, în ciuda apelurilor de a amâna cel puţin manifestaţiile. Contramanifestanţii, la fel, promit ripostă dură şi nu se ştie încă şi presupune asta. Este limpede necesitatea unei o soluţii pentru o situaţie deosebită. Vom discuta în această cu dl Primar general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă.

Europa Liberă: Aşadar, chiar în faţa radicalizării „stataliştilor”, a dezaprobării şi blamării din partea unor comunităţi etnice tradiţional pro-ruse şi chiar în faţa poziţiei ca niciodată apropiate a componentelor AIE, cel puţin în privinţa lipsei de oportunitate a manifestaţiilor programate pentru duminică, desfăşurarea Marşului Unirii, a fost reconfirmată de organizatori cu tărie, de „Acţiunea 2012”. Din punctul Dvs. de vedere, mai e loc pentru o soluţie de amânare sau chiar de anulare a manifestaţiilor stradale programate pentru duminică?
  
Dorin Chirtoacă: „Între timp lucrurile au mai evoluat puţin, dar încă nu s-a ajuns la o rezolvare finală. Noi am solicitat amânarea acelei manifestaţii doar dintr-un singur motiv şi anume faptul că se suprapunea cu Festivalul minorităţilor. Minorităţile au o singură dată pe an un eveniment şi nu era corect din partea oricărui alt locuitor al Republicii Moldova ca în aceeaşi zi să organizeze activităţi care ar putea afecta şi ar fi afectat şi mediatic. Dânşii chiar şi-au exprimat şi o anumită frică pentru că este clar că manifestaţiile sunt marcate de tensiuni ale celor doi organizatori.

Doar din acest motiv am solicitat o amânare sau o strămutare pentru o altă zi, ca să nu implicăm şi minorităţile în problema care s-a iscat în urma manifestaţiilor de la Cahul şi Bălţi. Din păcate, nu am găsit aici înţelegere şi aici este un regret chiar pentru mine personal. Nu era cazul să implicăm minorităţile.

Între timp minorităţile au acceptat să desfăşoare activitatea dânşilor nu pe 16, ci pe 15 septembrie şi respectiv rămâne ca pe 16, atât „Acţiunea 2012”, cât şi contramanifestanţii să-și desfăşoare manifestaţiile, dar în condiţii paşnice, aşa cum spune legea.”

Europa Liberă: Altminteri, reprezentanţi Platformei „Acţiunea 2012” par să vă acuze de gesticulaţie a la Brutus în cazul Marşului Unirii programat pentru 16 septembrie. Ce vă  apropie şi vă desparte în această situaţie de „Acţiunea 2012”?

Dorin Chirtoacă: „Nu este secret faptul că anumite idei le împărtăşesc şi eu personal şi echipa din care fac parte, precum şi PL. Noi am organizat pe 16 mai o acţiune legată de comemorarea a 200 de ani de la ocupaţie, la 28 iunie. Sunt o serie de lucruri care sunt cunoscute în ceea ce ne priveşte. Doar că nu suntem adepţii unor abordări din acestea exagerate care să antagonizeze şi societatea, respectiv să antagonizeze şi alte pături sociale. Nu îşi are rostul o asemenea abordare.”

Europa Liberă: Domnule primar, apropo, aţi negociat şi trebuie să ştiţi, cine sunt liderii de la „Acţiunea 2012” şi în ce mod se iau acolo deciziile?

Dorin Chirtoacă: „Nu m-am ocupat eu de ei, s-au ocupat colegii. Din câte ştiu este un domn Munteanu sau un nume asemănător. Câţiva tineri, am înţeles că, sunt în prima linie, dar nu-i cunosc personal. Dar, până la urmă, noi ne uităm pe actele care sunt prezentate şi respectiv, cum se spune „verba volant, scripta manent”. Ne interesează să avem juridic lucrurile reglementate corect.”

Europa Liberă: Şi contramanifestanţii?

Dorin Chirtoacă: „Contramanifestanţii …, de asemenea, a fost delegată o persoană, eu nu am discutat cu liderii. Acolo sunt mulţi contramanifestanţi, multe partide.”

Europa Liberă: Apropo, de paşnic şi de tensionare a situaţiei, mă rog, de radicalizare. Citesc o ştire mai recentă, Partidul „Patrioţii Moldovei”, care şi-a propus să contracareze printr-o contramanifestaţie Marşul Unirii programat pentru 16 septembrie, a declarat pentru o agenţie că îşi va desfăşura acţiunea de protest în această zi nu în scuarul Teatrului Naţional de Operă şi Balet, locul indicat de Primărie, din câte înţeleg, ci în Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde Platforma Civică „Acţiunea 2012” îşi va încheia marşul unionist. E o declaraţie a unui lider de partid care mai spune că, iată, acest partid va începe „lupta de eliberare naţională” nu una de partid şi că va creată în plus şi gardă popular-patriotică „Sfântul Gheorghe Biruitorul” care, din câte se înţelege, îşi va începe activitatea în Piaţa Marii Adunări Naţionale, nu acolo unde urma să manifesteze.

Dorin Chirtoacă: „Prostii poate să spună fiecare şi foarte multe, la noi în ultima perioadă se cam practică acest lucru.”

Europa Liberă: Ce v-a fi de făcut în asemenea situaţie, domnule Chirtoacă?

​​Dorin Chirtoacă: „Nu poate fi vorba în nici un caz despre centrul Chişinăului nici pentru unii, nici pentru alţii. De fapt, problema în toată situaţia asta pentru 16 septembrie porneşte de la aşa-numiţii „patrioţi”, eu le spun „patrihoţi ai Moldovei”. De ce? Pentru că dânşii au spus la Primărie că nu contează când vor manifesta cei de la „Acţiunea 2012” că noi venim cu contramanifestaţii în aceeaşi zi. Adică se vede clar că aceşti contramanifestanţi nu au alte interese decât să-i atace pe manifestanţii care au anunţat Marşul pentru data de 16.

Acum că cei de la „Acţiunea 2012” nu au fost inspiraţi şi s-au apucat să facă manifestarea în ziua în care îşi au minorităţile festivalul şi am fost nevoiţi să strămutăm festivalul, e deja o problemă a lor. Consider că puteau să facă mult mai elegant şi fără să implice neapărat şi terţe părţi în toată această situaţie.

Reieşind din tot ceea ce s-a creat am propus următoarele: festivalul etniilor să fie strămutat pe 15, ceea ce s-a reuşit; „Acţiunea 2012” să-şi modifice traseul de la Academia de Ştiinţe a Moldovei nu spre Piaţa Marii Adunări Naţionale, dar spre Teatrul Verde, pe bulevardul Ştefan cel Mare, respectiv strada Ismail - strada Mateevici – Parcul Valea Morilor şi Teatrul Verde, iar „Patrioţii Moldovei” să fie strămutaţi nici în Piaţa Marii Adunări Naţionale, nici în scuar, ci tocmai în sectorul Râşcani în scuarul Palatului Sindicatelor.

Am făcut aceste propuneri din următorul motiv: cu cât mai departe vor fi unii de alţii, cu atât mai puţine şanse au să se întâlnească şi, respectiv, să aibă loc ciocniri şi violenţe. În momentul în care nu am găsit înţelegere la etapa la care le-am propus amânare şi, respectiv, rezolvarea lucrurilor de o manieră mai corectă pentru situaţia în care ne aflăm, am decis ca în centrul Chişinăului să nu aibă loc nici un fel de manifestare de acest gen şi să fie strămutaţi unii într-un sector, alţii – în alt sector, având în vedere motive de securitate, ceea ce s-a întâmplat la Bălţi şi la Cahul. Cu cât mai departe vor fi unii de alţii, cu atât mai bine.

Acum urmează să vedem în ce măsură vor respecta şi unii şi alţii şi în ce măsură sunt serioşi. Doar că lucrurile se vor tranşa până la urmă în instanţe de judecată. Întrucât „Acţiunea 2012” acceptă să fie modificat traseul, să nu meargă pe Ştefan cel Mare în Piaţa Marii Adunări Naţionale, ci pe străzile Ismail – Mateevici – Valea Morilor – Teatru Verde. În timp ce aşa-numiţii „patrioţi” nu acceptă acest lucru şi să vedem cum se va rezolva până la urmă.”

Europa Liberă: Pornind de la această divergenţă privind modalităţile de manifestare a opţiunilor unioniste, este vorba cumva un fel de competiţie pentru înălţimile unionismului în Republica Moldova? Suntem cumva în zorii unei noi formaţiuni politice?

Dorin Chirtoacă: „Din punctul meu de vedere sunt unionişti şi unii şi alţii şi am mai spus acest lucru, pare mi se tot la dvs. Numai că unii promovează apropierea de Europa şi au în prim plan România ca opţiune, ceilalţi promovează apropierea de aşa-numita Uniune Eurasiatică, deci fosta URSS şi au ca opţiune Rusia. Nu este mare diferenţă între abordări, doar că unii sunt într-o direcţie, alţii sunt în altă direcţie.

Din acest punct de vedere, la un moment dat, Republica Moldova va trebui să opteze fie pentru UE, fie pentru revenirea la fosta URSS. Asta este cert. Şi eforturile sunt depuse pentru UE.

Restul sunt abordări specifice legate de o situaţie sau alta, sau particulare, pornind de la viziunile şi convingerile fiecăruia. Eu cred că societatea noastră este suficient de matură pentru a înţelege că o abordare unionistă deschisă, directă, radicală, ea nu poate să mobilizeze sute de mii şi milioane de oameni din Republica Moldova. Noii am avut 1989 când au fost Marile Adunări Naţionale şi atunci s-a văzut o opţiune a societăţii, cel puţin a unei părţi a societăţii.”

Europa Liberă: Dar am avut şi 7 aprilie, domnule primar. Apropo despre mâna lungă şi misterioasă a „forţelor externe” despre care toată lumea vorbeşte, dar nu concretizează. Dvs. cum le vedeţi? Adică măcar în ce limbă vorbesc?

Dorin Chirtoacă: „În lipsă de dovezi nu aş merge în a afirma asemenea lucruri. Cert este că tinerii respectivi, care nu este pentru prima dată că vor să manifeste la Chişinău, dânşii au mai manifestat, au fost de câteva ori în ultimii ani, cel puţin de 4-5 ori – la 1 decembrie, la 24 ianuarie. Este cert că sunt tineri cu asemenea opţiuni şi nimeni nu le neagă şi cu siguranţă  avem în societate oameni cu asemenea opţiuni.

Doar că formula pentru a împăca toată lumea este integrarea europeană. cel puţin aşa reiese şi din tot ce cunosc eu personal la ora actuală. Este şi formula pe care o agreează partenerii noştri externi din Vest. Este formula la care nu ar avea ce să obiecteze până la urmă cei din Est. Nu ar avea cum să se opună. Şi este şi formula care au fi de compromis pentru toţi cei care au viziuni diferite în Republica Moldova.”

Europa Liberă:  Modificarea legislaţiei care ar transforma statul într-un fel de „vacă sfântă” imună la acţiunea corozivă a fel de fel de marşuri, nesupuneri civice, profanarea simbolurilor. Modificare propusă de premierul Filat. Credeţi că este o soluţie?

Dorin Chirtoacă: „Nu asta nu poate să aibă loc. Eu cred că este vorba de o chestiune care de multe ori s-a făcut pur şi simplu formal, dar de Parlament nu cred să treacă. Este imposibil să fie votată o asemenea lege în Republica Moldova, asta ar însemna să încălcăm grav prevederile Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, întrucât aceasta spune că orice fel de opinie inclusiv cea care şochează are dreptul să fie exprimată în societate, iar autorităţile trebuie să aibă grijă ca orice fel de întrunire publică să aibă loc paşnic. În rest, fiecare poate vorbi orice, de la lucruri relevante şi logice, până la prostii şi aberaţii, toate au loc în spaţiul public.”

Europa Liberă: Domnule primar, vă mulţumim foarte mult.

Alexandru Canţâr, Liliana Barbăroşie, www.europalibera.org