Discuții aprinse în Parlament pe marginea proiectului de lege cu privire la sănătatea reproducerii. Mai exact, parlamentarii nicidecum nu au putut ajunge la o înțelegere cu privire la art.14 din lege, ce prevede maternitate de substituție. După o rundă de de deliberări, în care mai mulți deputați PLDM s-au expus pentru excluderea acestui punct, întregul proiect a fost respins. Cu toate acestea, subiectul nu a fost închis, iar dezbaterile au continuat pe coridoarele Legislativului.

În linii generale, proiectul prevede principiile politicii de stat în domeniul sănătății reproducerii și stabilește un cadru juridic al reproducerii umane asistate medical prin metodele  înseminării artificiale și fertilizării in vitro.

Liberalul Gheorghe Brega a explicat că anual, circa 5 mii de femei din Republica Moldova pleacă peste hotare, în țările unde există un cadru legal cu privire la  înseminare artificială și fertilizare in vitro, pentru a putea deveni mamă. „Noi, mai mulți deputați, am inițiat acest proiect de lege pentru a stopa aceste femei să meargă peste hotare. Acolo ele sunt nevoite să cheltuie de la 5 până la 7 mii de dolari pentru că noi nu avem așa lege”, a menționat deputatul PL. Potrivit lui Brega, anume punctul 14 din lege ar permite ca mii de cupluri să poată deveni părinți.

Acest articol prevede ca maternitatea de substituție poate fi solicitată de femeile care din diverse motive medicale nu pot duce o sarcină. Mama purtătoare trebuie să fie rudă de gradul I, II sau III cu femeia pentru care va naște copilul. După naștere, mama surogat urmează să cedeze voluntar toate drepturile sale legale asupra acestui copil părinților biologici.

De cealaltă parte, liberal-democrații s-au expus contra acestui articol din lege. „Eu am venit cu propunerea ca art. 14 să fie exclus din următoarele considerente. În primul rând, din punct de vedere moral acest articol contravine poziției și principiilor noastre, pe care majoritatea bisericilor le susțin. Din punct de vedere social, există și pericolul unei posibile exploatări a fetelor tinere. Dacă vorbim de latura științifică, astăzi încă nu există suficiente cercetări ca să vedem care este impactul psiho-emoțional aupra mamelor surogate”, a declarat Valeriu Ghilețchi.

„Sunt unele momente când el are dreptate, dar în general, noi am propus să fie admis pentru cei care au gradul de rudenie 1, 2 și 3. Apare o problemă de contrabandă, vin de pe hotare, găsesc femei sărace, le plătesc.. iată aici da, trebuie de gândit cum facem cu această lege. Însă este clar,  motivul este unul religios. Eu îl înțeleg, el apără interesele baptiștilor. E normal, are tot dreptul. Dar nu trebuie să mizăm pe voturile de la alegere, când putem să fericim pe cineva - să poată deveni mamă și tată”, a conchis Gheorghe Brega.

Liberalul a fost susținut și de un liberal-democrat, Petru Știrbate: „Eu vin să fac un apel către dvs. ca să susțineți să rămână mama de substituție în această lege”.

Pe final, votul în lectura a dou a fost anulat, iar examinarea proiectului a fost amânat până când fracțiunile parlamentare vor ajunge la o înțelegere. „A fost o divergență de opinie, poziție conceptual diferită pe marginea unui articol dintre fracțiunea PLDM și PL. O propunere a liberalilor nu a fost acceptată, drept răspuns deputații liberali au decis să nu voteze legea în a doua lectură. În pauză au ajuns la o înțelegere și au propus ca votul să fie anulat. Mie asemenea situație nu-mi place. Dacă se va transforma într-o tradiție, vrem votăm, peste zece minute vrem anulăm, activitatea din Parlament se va transforma într-un târg politic, ceea ce nu va face cinste forului legiuitor”, a subliniat speakerul Marian Lupu.

www.unimedia.md