***Comitetul de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova a reconfirmat sprijinul pentru aspiraţiile Republicii Moldova de a deveni membru al UE şi recomandă extinderea mandatului negociatorilor din partea Uniunii Europene în acest sens.

***Comitetul recomandă UE să se implice mai consistent în negocierile în problema transnistreană şi anume, pe relaţia cu Federaţia Rusă.

***Comitetul salută Declaraţia Summit-ului NATO de la Chicago, în care Alianţa Nord-Atlantică îşi reconfirmă angajamentul de a sprijini integritatea teritorială, suveranitatea, independenţa Republici Moldova.

Membri ai delegaţiei parlamentare moldovene la Comitetul de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova au susţinut luni, 4 iunie, o conferinţă de presă în care au relatat despre rezultatele reuniunii a 15-a a forului bilateral, întrunit la 29 mai, la Bruxelles, sub auspiciile Parlamentului European (PE).

Comitetul de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova este un for ce exercită controlul parlamentar asupra implementării Acordului de Parteneriat şi Cooperare dintre Parlamentul European şi Parlamentul Republicii Moldova. Din delegaţia Parlamentului Republicii Moldova care s-a aflat timp de câteva zile în capitala europeană au făcut parte Corina Fusu (PL), copreşedinte al Comitetului, Ghenadie Ciobanu (PLDM), vicepreşedinte, Inna Şupac (PCRM), vicepreşedinte, Boris Vieru (PL), Alexandru Petkov (PCRM), Valentina Stratan (PDM), Simion Grişciuc (PLDM). Ultimii doi parlamentari au lipsit de la conferinţa de presă.

„Am lucrat foarte productiv timp de o zi întreagă. La finalul zilei de lucru, am adoptat Recomandările finale, cu amendamentele discutate şi votate la faţa locului. În final, pentru aceste recomandări au votat 10 deputaţi, din delegaţia Republicii Moldova şi din cea a Parlamentului European. Au votat împotrivă doi parlamentari – Inna Şupac şi Aleksandr Petkov. S-a abţinut europarlamentara din Letonia, dna Zdanoka.
Reuniunea s-a desfăşurat cu discuţii aprinse, fiind invitaţi la lucrările şedinţei înalţi demnitari din Consiliul European, din Parlamentul European. De asemenea, ne-a însoţit ambasadorul nostru la UE, Eugen Caras”, a declarat Corina Fusu.

Potrivit şefei delegaţiei Parlamentului moldovean, „Recomandările sunt un document politic, de etapă, care face bilanţul, analiza a ceea ce a reuşit Republica Moldova de la ultima întrunire a Comitetului, care a avut loc în luna noiembrie 2011, la Chişinău. Este un document foarte concret şi eurooptimist. Notează felul în care au fost derulate reformele în Republica Moldova şi face recomandări cum să mergem mai departe”.

Discuţiile din cadrul acestei reuniuni a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova au vizat relaţiile RM-UE, evoluţiile interne din Republica Moldova, cooperarea regională, cu ţările vecine şi cu Federaţia Rusă, problema transnistreană şi soluţiile de reglementare a acestui diferend şi de reintegrare a statului.

Un moment important, potrivit Corinei Fusu, este că în prima recomandare a Comitetului este reconfirmat sprijinul pentru aspiraţiile Republicii Moldova de a deveni în viitor membru al UE, în conformitate cu art. 49 al Tratatului de la Lisabona. „Adică, în cazul în care Republica Moldova îşi onorează toate angajamentele, este eligibilă pentru integrarea în UE, pentru intrarea în procedura de pre-aderare”, a explicat şefa delegaţiei.

Printr-o altă recomandare a Comitetului, se solicită în mod expres Consiliului, Comisiei şi Serviciului European de Acţiune Externă, în contextul negocierilor în curs privind Acordul de asociere cu Republica Moldova, să extindă mandatul negociatorilor din partea Uniunii Europene. Aceasta înseamnă ca în preambulul Acordului de asociere de asemenea să fie stipulată expres trimiterea către articolul 49 din Tratatul de la Lisabona.

La ora actuală, negocierile Republicii Moldova cu UE vizează trei documente: Acordul cu privire la liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, Acordul cu privire la crearea Zonei de Liber Schimb Cuprinzător şi Aprofundat şi Acordul de asociere.

La capitolul liberalizării regimului de vize, Republica Moldova „avansează foarte repede”, fiind posibilă semnarea acordului până la sfârşitul anului 2013, potrivit Corinei Fusu. Parlamentul de la Chişinău a votat toate cele 42 de legi necesare pentru încheierea primei faze, legislative. Urmează faza a doua, de implementare a legilor adoptate.

Cât priveşte crearea zonei de liber schimb RM-UE, negocierile au început în martie 2012 şi există premise că se vor încheia până la sfârşitul toamnei 2012.

Corina Fusu a vorbit despre „o nouă abordare în ceea ce priveşte soluţionarea conflictului transnistrean” din partea Comitetului. Într-o recomandare, se subliniază că UE trebuie să se implice mai mult în soluţionarea diferendului, în formatul existent, „5+2”.

Referitor la securitate, Comitetul a formulat o recomandare ce menţionează necesitatea „reformării urgente” a SIS. De asemenea, este recomandată identificarea urgentă a mecanismelor de diminuare a corupţiei, suplimentar la legea cu privire la reorganizarea CCCEC, adoptată recent.

Deputatul Ghenadie Ciobanu a ţinut să remarce, „în primul rând, aprecierile deosebit de favorabile ale înalţilor oficiali europeni la adresa Republicii Moldova”. „Reformele, parcursul de până acum al Republicii Moldova a fost apreciat foarte înalt”, a declarat deputatul.

Şi în opinia parlamentarului Boris Vieru Recomandările Comitetului sunt „un document de etapă şi nu se întâmplă în fiecare zi acest lucru”.

„Presa, societatea, dezbaterea publică în ansamblu, poate face enorm de mult pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a punctat parlamentarul. „Scopul nostru principal şi al meu personal a fost, de fapt, să testăm într-un fel oficialităţile de la UE în ce măsură ne păstrăm în continuare statutul oarecum privilegiat de „poveste de succes” (deşi nu-mi place termenul) în raporturile cu Uniunea Europeană. Şi trebuie să vă spun, dragii mei, că rezultatele au fost cu adevărat de execepţie. Am pus întrebări punctuale referitoare la dezbaterea publică din societatea noastră, dacă a afectat în ultimele luni, în ultima jumătate de an în vreun fel relaţiile noastre cu Parlamentul European, cu Uniunea Europeană pe ansambul relaţiilor, pe linie executivă, la Comisia Europeană, pe linia Ministerului de Externe. Rezultatele acestui test au arătat că dezbaterea publică este apreciată înalt la UE şi în niciun fel nu afectează aceste relaţii.
Mai mult, este salutată şi se consideră că această dezbatere ajută Parlamentul, Guvernul la îmbunătăţirea cadrului legislativ care asigură reforma şi procesul nostru de aderare la UE.
În al doilea rând, dezbaterea publică accelerează implementarea legislaţiei pe care o adoptăm. Şi este important acest lucru, pentru că a doua fază, în care intrăm, în ce priveşte Acordul de liberalizare, vizează anume implementarea”, a declarat Boris Vieru.

Un alt aspect care ar marca „un punct de cotitură” în relaţia Republicii Moldova cu Parlamentul European, potrivit lui Boris Vieru, este faptul că „practic, s-a acceptat, în urma mai multor insistenţe din partea noastră – a Comitetului, a Guvernului, a MAEIE – recomandarea cu privire la implicarea mai consistentă a PE, a Comisiei Europene în soluţionarea conflictului transnistrean”.

„Noi, de fapt, am pus problema schimbării statutului de observator al UE şi al SUA în formatul „5+2” într-un statut mai consistent.
În principiu, nu este importantă denumirea acestui statut, este importantă modalitatea de implicare şi drepturile efective. În art. 40 al Recomandărilor este fixat acest lucru. Se recomandă ca UE să se implice mai consistent în negocieri şi anume, pe relaţia cu Federaţia Rusă. Cred că acesta este momentul cel mai important – că este menţionată Federaţia Rusă şi dialogul Uniunii Europene cu Federaţia Rusă”, a subliniat Boris Vieru.

Deputatul şi-a exprimat siguranţa că şi la această etapă „negociatorii din partea UE abordează de o manieră consistentă problematica dosarului transnistrean” în discuţiile cu oficialii ruşi.

„Am reuşit să introducem adăugător un amendament care salută Declaraţia Summit-ului NATO de la Chicago, în care Alianţa Nord-Atlantică îşi reconfirmă angajamentul de a sprijini integritatea teritorială, suveranitatea, independenţa Republici Moldova.
Este important că acest punct figurează în Recomandările noastre finale”, a arătat Boris Vieru.

Pentru Recomandările finale au fost acceptate, între altele, 4 amendamente propuse de parlamentarii AIE şi 5 amendamente făcute de parlamentarii comunişti de la Chişinău.

În aceeaşi conferinţă de presă, Inna Şupac (PCRM) s-a declarat indignată de faptul că numeroase amendamente propuse de comuniştii de la Chişinău au fost respinse.

Eleonora Lisnic, www.elldor.info