De circa doi ani zile, Republica Moldova se află într-o zonă gri atât din perspectiva situației politice interne, cât și din cea a imaginii internaționale. Trecerea de la o guvernare comunistă spre una democratică este de doi ani de zile un proces sinuos care implică multe jocuri de culise, intoxicări și trădări. În acest context cu nuanțe de cenușiu, Chișinăul se zbate pentru a ieși în sfârșit la liman. Cele două tabere - a democraților și a comuniștilor – sunt puse din nou în fața unei bătălii decisive în urma căreia ulterior se va schimba sau nu macazul drumului acesteia țări. Tabără democrată aliniază  în această confruntare trei formațiuni politice, respectiv Partidul Democrat Liberal din Republica Moldova (PLDM) condus Vlad Filat, Partidul Democrat (PD) al cărui lider este Marian Lupu și nu în cele din urmă Partidul Liberal condus de Mihai Ghimpu. Toate acestea formează Alianța pentru Integrare Europeană (AIE). Pe de cealaltă parte, Partidul Comuniștilor (PCRM) este condus de fostul colonel de Miliție, Vladimir Voronin, cel care speră să mențină Republica Moldova pe un ax separat de Bruxelles. În toți acești ani de zbateri interne, Uniunea Europeană (UE) a arătat un interes major pentru Republica Moldova, sprijinind pe toate planurile Chișinăul să implementeze reforme premergătoare aderării la Uniunea Europeană.

Recent,  ziarul Kommersant punea Republica Moldova în fruntea unui clasament al apropierii de UE prin intermediul Parteneriatului Estic, instrument are vizează șase state ex-sovietice în relația cu Bruxellesul. Pe plan intern, toate cele trei formațiuni politice componente ale AIE dețin împreună 59 de voturi, insuficient pentru alegerea președintelui care se face cu minim 61 din totalul celor 101 mandate de parlamentar. Practic, AIE ar mai avea nevoie de „două voturi de aur” care ar putea duce la atingerea dezideratului și deblocarea crizei care ține prizonieră această țară. Marian Lupu rămâne singurul politician înregistrat în cursa prezidențială din Republica Moldova, după ce comuniștii nu şi-au prezentat propriul candidat până la expirarea termenului de depunere a dosarelor care a fost ieri.

„Partide geopolitice”

Cu toate acestea, mulți dintre analiștii politici de peste Prut se arată sceptici în ceea privește șansele de alegere a președintelui. Analistul politic și coordonatorul coordonatorului reţelei de observatori „Promo-Lex”, Corneliu Cirimpei, asociație care promovează valorile democratice peste Prut, este de părere că un pronostic în privința alegerii președintelui este destul de greu de dat. El opinează că în Republica Moldova există mai mult așa-numite „partide geopolitice” conduse de grupuri de interese politico-economice, nominalizând aici patru clanuri: Voronin (PCRM), Stati, Filat (PLDM) și Plahotniuc (PD). Acesta nu exclude nici forța financiară aflată în spatele ex-comunistul Igor Dodon, fost candidat perdant la Primăria Chișinăului, care se pare că se află în spatele unor portaluri care sprijină ideile „moldovenismului” inventat ca doctrină de partid de Voronin și camarila sa. Paradoxal, spune Cirimpei, partidele de dreapta sunt orientate spre Vest (stânga) iar cele de stânga sunt cu fața spre Răsărit, respectiv Rusia. La rândul său, analistul politic Vlad Țurcanu de la Radio Chișinău este de părere că în cazul în care nu se va reuși alegerea președintelui și se vor declanșa alegeri anticipate, Dodon ar putea rupe până la 6-7% din voturile comuniștilor, mișcare care va face mai mult rău PCRM-ului care își dorește aceste alegeri anticipate.

Optimism în AIE

Pe de altă parte, unii oameni politici din tabără AIE sunt mai optimiști în ceea ce privește negocierile care se duc la Chișinău cu deputații comuniști care ar putea oferi „voturile de aur” necesare.

Deputatul Partidului Liberal, Vlad Lupan, descrie societatea de peste Prut ca fiind una obosită de jocurile politicianiste și de alegeri. „Situația politică a rămas una complicată pentru o perioadă de aproape doi ani începând cu aprilie 2009. Nu s-a reușit alegerea președintelui în Republica Moldova. Noi îl vedem ca un impediment pentru promovarea a o serie de reforme pe plan intern în Republica Moldova deoarece partidele politice se concentrează pe rezolvarea situației politice din Republica Moldova destul de mult. Este dificil să gestionezi concomitent o guvernare care are doar un prim ministru și un speaker al Parlamentului care îndeplinește și funcția de președinte al țării în același timp. Deblocarea acestei situații durează de o bună bucată de timp din cauză că opoziția, respectiv Partidul Comunist, își dorește alegeri anticipate prin care vrea să obosească electoratul pentru ca acesta să revină la alegeri cu eventuala dorință să voteze cu PCRM așa cum cred comuniștii și să nu mai voteze pentru partidele componente ale AIE. În felul acesta, poziția lor a dus la o dezbinare în societate dar acest proces are și efectul de a obosi populația cu alegeri interminabile”, declară Lupan.

El mai spune că deși grupul Dodon a ieșit din ecuația „voturilor de aur” există și alte variante care ar putea duce la un deznodământ favorabil. „În schimb se poartă negocieri cu persoane din tot Parlamentul și vreau să spun că a fost găsită în final o soluție. Vor exista suficiente voturi până la urmă. Am identificat soluții și avem speranța că pe 16 decembrie și se va demonstra dacă vom avea cele 61 de voturi care sunt necesare pentru alegere președintelui”, a mai spus Lupan.

În privința votului la vedere, deputatul liberal a declarat că este nevoie de un dialog înaintea votului. „Practic între PD și PLDM și vrem să demonstrăm că în interiorul AIE există consens în ceea ce privește alegerea președintelui. Acest vot la vedere este agreat de PL, iar parlamentarii noștri vor arăta buletine. Acum să vedem dacă și ceilalți vor face același lucru. Noi credem că este o soluție transparenta și este o metodă bună de a afla cine vrea soluționarea crizei și cine nu vrea și trebui să punem punct acestei situații care datează încă din 2009”, a mai spus acesta.

Declarațiile optimiste a lui Lupan vin într-un context destul de sumbru în care Republica Moldova se află la răscruce și își dă poate cel mai important test de până acum în fața Europei, dar și a Rusiei. Rămâne de văzut ce drum își va croi Chișinăul, spre Bruxelles sau înapoi în brațele Moscovei!

Mădălin Necșuțu, www.curentul.ro