• Abonare la noutăţi
        

    vezi mai mult

    Am ajuns la răscrucea dintre viitorul nostru sau prezentul lor: Încotro vom merge?
    10.01.2016     
    Veaceslav Untila: Controlul parlamentar asupra domeniului securității
    13.11.2015     
    Veaceslav Untilă: Modificarea Constituţiei – o garanţie a stabilității
    02.10.2015     
  • Prima    /   Presa    /   Interviuri  /  Deputatul Valeriu Munteanu despre personajele care îşi aduc aportul la sabotarea parcursului european al Republicii Moldova

    Deputatul Valeriu Munteanu despre personajele care îşi aduc aportul la sabotarea parcursului european al Republicii Moldova

    17.12.2012  

    Nu voi exagera cu nimic dacă voi zice că, Târgoviște, prima capitală a Țării Românești, îmi este cea de-a doua baștină, una de suflet, de maturitate și demnitate, fiind nu doar orașul unde am făcut facultatea de Drept, ci și locul unde am întâlnit-o pe Victoria, soția mea, ambii fiind studenți la Universitatea „Valahia”.

    De fiecare dată, la mijloc de decembrie, pașii gândurilor nu mă duc la Universitatea de după pod, sau la căminul din Micro 6, ci pe Bulevardul Castanilor, mai nou Bulevardul Regele Carol I, lângă gara de trenuri, unde, de Crăciun, pe 25 decembrie 1989, la Unitatea Militară, vis-a-vis de Liceul Mircea Voievod, după un proces de judecată ridicol, care a durat „tocmai” 80 de minute, au fost executați prin împușcare, asemenea unor „animale sălbatice” (precum spunea M. Gorbaciov, la București, în 2010), conducătorii statului român, soții Ceaușescu, Nicolae și sinistra sa soție, Ileana.

    După căderea zidului berlinez la sfârșitul lunii noiembrie 1989, după schimbarea pe cale pașnică și cu „succes”, a liderilor partidelor comuniste din lagărul socialist (chiar și temutul lider bulgar Todor Jivkov a fost răsturnat de la putere, pe 10 decembrie 1989, în urma unei lovituri de stat, organizată cu ajutorul gorbacioviștilor bulgari), cu persoane loiale lui Mihail Gorbaciov, Nicolae Ceaușescu, era unicul conducător al țărilor membre ale Pactului de la Varșovia, care nu se conformase rigorilor lui Mihail Sergheevici Gorbaciov: Perestroika și Glasnost.

    Marele Cârmaci (sau, „Marele Cârpaci”, cum îl poreclise poporul pentru că a fost cizmar), îmbătrânit în rele, dependent total de judecata rudimentară a maleficii sale soții Elena, academician, fără facultate și totodată viceprim-ministru în guvernul României, Nicolae Ceaușescu a crezut că va rămâne veșnic la putere (sau cel puțin încă patru ani, pentru că în noiembrie 1989, fusese ales, pentru a câta oară, prim secretat al PCR, iar Nicușor Ceaușescu, mezinul cuplului, cel mai probabil, încă nu era pregătit să preia frâiele statului român, mulțumindu-se la acea etapă, cu funcția de prim secretar al județenei de partid Sibiu, unde se ținea mai mult de petreceri, femei și alcool, așa cum l-a și prins Revoluția în decembrie 1989).

    Ceaușescu nu a vrut (sau nu a putut) să înțeleagă că schimbările care au loc în Europa, nu pot să ocolească țara pe care o conducea, cu mână de fier, era practic imposibil ca România (asemenea Cubei sau Chinei, care erau în condiții incomparabile României) să păstreze neschimbate principiile, dar mai ales metodele dictatoriale ale comunismului, specific anilor ’40—50.

    În 2—3 decembrie 1989, în apropierea insulei Malta, la bordul vasului sovietic „Maxim Gorki”, a avut loc o întâlnire istorică între George Bush şi Mihail Gorbaciov, considerată „sfârșitul războiului rece”, unde s-a făcut bilanțul restructurărilor realizate până la acel moment în Europa și nu doar, trasându-se mai ales sarcini comune pentru provocările din viitor.

    În perioada vizitei lui Mihail Gorbaciov la Malta, Radio Europa Liberă, a difuzat un eseu al scriitorului Ion Druţă, apropiatul lui M. Gorbaciov, „Cine a stins lumina?”, un semnal mai mult decât clar pentru regimul Ceauşescu din România.

    Ion Druţă denunţa în acel eseu realităţile dure de dincolo de Prut, producând reacţii de o intensitate puternică, în România la începutul lui decembrie 1989.

    Contemporanii acelor timpuri, deputați în Sovietul Suprem al URSS, alături de Ion Druță, spun că tot marele nostru scriitor, rămas încă la Moscova, l-a consiliat pe Mihail Sergheevici, vis-a-vis de conduita Moscovei în raport cu Basarabia, odată cu dezintegrarea URSS și șansele românilor din Basarabia la autodeterminare în baza dreptului istoric… dar aceasta este o cu totul altă istorie.

    Acum 23 de ani, pe 17 decembrie 1989, în rezultatul ordinului lui Ceauşescu de a se deschide focul asupra protestatarilor, a început măcelul din Timişoara.

    Acţiunile din zilele ulterioare au dus spre logicul sfârşit din 25 decembrie, previzibil, având în vedere conjunctura şi tovărăşia formată în jurul ultimului lider comunist al lagărului socialist, nereformat după model gorbaciovist.

    După mai bine de 20 de ani, nu există o înţelegere convergentă asupra acelui sângeros decembrie, iar graţie demersurilor tot mai consistente ale istoricilor şi jurnaliştilor, se ivesc noi detalii, care ne mărturisesc că „fratele mai mare”, deprins cu obedienţa deplină, nu a lăsat evenimentele în voia sorţii.

    Revoluția română din decembrie 1989, se încheiase la 22 decembrie, ora 12.09, când Ceaușescu, forțat de furia maselor de oameni, care au înconjurat clădirea, a zburat cu elicopterul de pe clădirea CC din București, poate mai exact atunci când dictatorii au fost preluați de la Protecția Plantelor Dâmbovița, de doi agenți de circulație și duși la sediul Miliției și apoi predați Armatei, sub conducerea colonelului Andrei Kemenici, șeful Garnizoanei Târgoviște.

    Spectacolul ilogic și sângeros de după această dată, a fost o contrarevoluție, a fost o mascaradă prin care agenții KGB și GRU au preluat puterea în România, pentru a servi interesele protectorilor de la Moscova.

    Lăsând la o parte afinităţile ideologice sau agenturale ale principalelor personaje de la revoluţie, trebuie să constatăm cel puţin că, în baza datelor declasificate, la început de decembrie 1989 numărul automobilelor înmatriculate în URSS care au intrat pe teritoriul României a crescut de la circa 80 pe zi, la mai bine de 1000. Puţin probabil ca pasagerii acestora, în majoritate cu constituţie atletică, să fi dorit petrecerea sărbătorilor de iarnă în munţii apuseni.

    Având în vedere că pentru desfăşurarea unei operaţiuni complexe într-un stat românesc era nevoie de „specialişti” cunoscători ai limbii române, este evident că aceştia au fost recrutaţi, în principal, din rândul basarabenilor.

    Fiind separată de România de un râuleț, RSSM era înţesată de un număr impunător de agenţi şi colaboratori, cu mult mai mare decât în alte „republici-surori”, astfel încât cooptarea acestora pentru „misiunea românească” nu a fost dificilă.

    Alți agenți, cei mai importanți, organizatorii, mulți dintre care basarabeni, au fost prezenți în România lui decembrie 1989, trudind la diferite publicații de presă sovietică, colaboratori ai ambasadei sovietice și la tot felul de organizații de colaborare româno-sovietică, care i-au ghidat pe aleșii Moscovei, spre culmile puterii.

    „Turiştii” sovietici, reperaţi în toate punctele fierbinți ale revoluţiei române, au revenit cu bine, continuându-și activitatea în frageda Republică Moldova.

    Câţi dintre ei au influenţat negativ evenimentele imediat următoare Declaraţiei de Independenţă va stabili istoria, însă există o bănuială rezonabilă că mulţi dintre ei îşi continuă acţiunile diversioniste şi astăzi, dovadă fiind evenimentele din 7 aprilie 2009, sau recentele provocări de la Bălţi.

    Prea mulţi dintre cei implicaţi în ultimele decenii în deturnări şi răsturnări de situaţii de interes naţional îşi continuă sârguincios îndeletnicirile pentru care au fost pregătiţi, implicându-se şi azi în „orientarea” Republicii Moldova.

    Aceste personaje, rămase în solda statului cu interese în „vecinătatea imediată”, se regăsesc în toate sferele de activitate şi, datorită pârghiilor deţinute, îşi aduc aportul la sabotarea parcursului european al Republicii Moldova, prelungind operaţiunea începută într-un decembrie terifiant.

    Blogul deputatului Valeriu Munteanu

    http://munteanu.md/

Sediu Central: mun. Chisinau, str. Nicolae Iorga 15
© 2024 Partidul Liberal. Toate Drepturile Rezervate.
 Total vizitatori:  | ieri:  |  azi:  |  online:     RSS     Widget Informer
Tel.: +(373 22) 22 83 26, 22-80-97
Fax: presa.liberal@gmail.com