Discuţiile din această săptămână la tema zilei de 16 mai (când se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Rusia) au demonstrat încă o dată că Mihai Ghimpu este cea mai „vizibilă” figură politică pe segmentul de dreapta. El continuă să fie lider neoficial al curentului pro-românesc din Republica Moldova, chiar dacă nu mai deţine nici una din primele trei funcţii în stat. Principial, consecvent, sincer, el a demonstrat şi de această dată că în Republica Moldova este suficient loc pentru acei care doresc să facă o politică onestă.

De asemenea, în această săptămînă, Mihai Ghimpu a dovedit că rămâne buturuga mică, care poate răsturna carul mare. Liderul liberalilor le-a dat clar de înţeles partenerilor de Alianţă că, chiar dacă este partenerul „mic”, totuşi, de el depinde decisiv soarta actualei guvernări. Pretenţiile pe care le-a formulat faţă de preluarea conducerii unei importante instituţii de drept, dar şi faţă de componenţa Prezidiului Parlamentului, au demonstrat că Mihai Ghimpu şi partidul său nu au de gând să se mulţumească cu rolul de spectatori pasivi şi că-şi doresc să fie implicaţi plenar în actul de conducere al ţării, având şi pârghiile necesare.

După o perioadă în care a dat impresia că s-a cam pierdut pe fonul evenimentelor politice, în această săptămână Mihai Ghimpu a revenit la comportamentul şi modul de a fi care l-au ajutat anterior să avanseze în plan politic. Se pare că el s-a regăsit, a revenit pe pista politică identificată anterior şi care îi asigură compatibilitate cu un important segment de electorat. Într-un cuvânt, această săptămână poate fi numită şi „săptămâna revenirii lui Mihai Ghimpu la forma politică care l-a consacrat”.

TRIBUNA precizează: Mihai Ghimpu s-a născut la 19 noiembrie 1951 în comuna Coloniţa, municipiul Chişinău. A absolvit Şcoala Medie nr. 1 din Chişinău (actualmente Liceul Teoretic Româno-Francez „Gheorghe Asachi”), apoi facultatea de drept a Universităţii de Stat din Chişinău. În 1978 -1990 a activat ca jurist, şef al secţiei juridice la diferite întreprinderi de stat din Chişinău; 1984-1985 – judecător la Judecătoria sectorului Rîşcani, municipiul Chişinău; 1990-1994 -  deputat în Parlamentul Republicii Moldova, vicepreşedinte al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi; 1992-1993 – preşedinte interimar al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi; 1993-1994 – membru al delegaţiei parlamentare a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Cooperării economice la Marea Neagră; 1994-1998 -  deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al Comisiei pentru drepturile omului; 1995-1998 – membru al delegaţiei parlamentare a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei; 1998-2009 – avocat, fondator şi şef al biroului asociat de avocaţi „Credo”; 2007-2009 – consilier în Consiliul Municipal Chişinău, Preşedinte al fracţiunii PL în Consiliul Municipal Chişinău; 2007-2008 – Preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău; aprilie 2009 – prezent, deputat în Parlamentul Republicii Moldova; 28 august 2009 – decembrie 2010, Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova; 11 septembrie 2009 – decembrie 2010, Preşedinte interimar al Republicii Moldova. Mihai Ghimpu este căsătorit. Vorbeşte româna şi rusa. A fost decorat cu: Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Colan, Ordinul „Sfântul Gheorghe” al  Mitropoliei Basarabiei, medalia „Meritul Civic”.

www.tribuna.md