Europa Liberă: De ce a ajuns moldoveanul în pragul disperării şi poate oare guvernarea să facă faţă provocărilor cu care se confruntă populaţia? L-am întrebat pe liderul liberalilor, Mihai Ghimpu.

Mihai Ghimpu: „Oamenii nu au locuri de muncă, nu au salarii, sau le au mici, şi pensii mici. Alţii în genere nu le au şi iată sigur că influenţează omul şi comparaţia, că cei care sunt la putere, care au fost la putere trăiesc bine, dar poporul, cetăţenii rău.”

Europa Liberă: Da ce înseamnă să-ţi fie frică de sărăcie? Oare nu e momentul să-ţi răsufleci mânecile, fie la pământ să lucrezi, fie în birou ca bugetar, fie la şcoală, fie în spital?

​​Mihai Ghimpu: „E adevărat, dar nu toţi au posibilitatea aceasta să răsuflece mânecile. Dar ţine de mentalitate, avem rămăşiţe de la stilul totalitar comunist, dar viaţa s-a schimbat, acum statul nu-ţi plăteşte, trebuie să munceşti ca să plăteşti. Şi oamenii s-au deprins să nu muncească. Avem multe pământuri care nu sunt lucrate., avem cetăţeni, care primesc îndemnizaţii, suma cărora e mai mare decât cel care munceşte la pământ. Nu mai este omul care când părinţii, buneii noştri se sculau la patru, la cinci se duceau pe deal, munceau. Şi aveau nu un hectar, aveau desetine. Şi eu dese ori mă întreb: ce s-a întâmplat cu noi? Te uiţi şi în sondajele astea, că ei vor cu Rusia, că Rusia cred că o să le dea gaz degeaba, mai ieftin. Viaţa ne arată că preţurile cresc şi Rusia vinde nu în dependenţă cum noi stăm cu capul aplecat, dar în dependenţă de preţul pieţei.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cutreieraţi Moldova în lung şi în lat. Bănuiesc că nu e localitate, unde nu aţi fi ajuns. Ce cazuri de sărăcie v-au sensibilizat în mod aparte?

Mihai Ghimpu: „La ţară i-a salvat pe oameni de sărăcie această cotă de pământ. Şi oamenii nu au venit, dar nu mor de foame. Plus, să nu uităm, că şi pe timpul Uniunii Sovietice, şi acum omul de la sat s-a întreţinut nu cu munca de pe deal, dar cu munca din jurul casei - vacă, porc, găini, vie, cartofi, legume, fructe, nu cu salariul pe care-l primeau de la colhoz. Dar acum e democraţie, presă liberă, oamenii văd cum trăiesc alţii. Se mai duc copii lor prin Europa şi când vin şi le povestesc şi vor şi ei. Înţeleg, vor să simtă că viaţa unui om nu constă numai pentru a mânca răcituri la hram şi la Pastele şi Crăciun. Vrea să aibă bani, să se ducă şi el pe undeva, să mai vadă ceva, să îmbrace mai bine copiii, el să-şi facă gardul mai frumos, casa mai frumoasă.”

Europa Liberă: Dar este o diferenţă de sărăcie de la sat şi de la oraş? Iată, la oraş chiar din rândul intelectualităţii multe persoane au ajuns să fie oameni ai străzii.

Mihai Ghimpu: „Iată aici e problema că anume intelectualii au suferit şi în perioada sovietică şi acum. Şi problema este că avem multă lume care nici casă nu au, şi nici locuri de muncă, salariul este mic şi au ajuns pe stradă. Dacă la piaţă te duci şi vezi pedagogi stau şi vând ciupici.”

Europa Liberă: Lucrurile din casă, obiectele din casă.

Mihai Ghimpu: „Lucrurile din casă, obiectele din casă. Sigur, păi asta a fost lovit intelectualul, mintea cum s-ar spune, a poporului. Eu cred că cetăţenii se consideră săraci şi nu au din considerentul că nu au văzut schimbarea.”

Europa Liberă: De ce economia atât de greu se dezvoltă?

​​Mihai Ghimpu: „Lumea nu percepe lucrurile, întotdeauna într-un stat mic lumea o duce mai greu. Investiţiile nu vin într-un stat mic, noi cu propriile forţe nu putem. Iată 20 de ani noi suntem în primul rând în interesul Federaţiei Ruse, care ea nu este cointeresată ca aici lucrurile să meargă. Şi uitaţi-vă cum dirijează cu preţurile la gaze, până astăzi nu avem contractul cu Gazpromul. Şi asta înseamnă indirect presiune politică asupra noastră. Unii cred că salvarea noastră este Moscova, dar vreau să spun că asta este o mare greşeală. Şi din acest considerent nu vin investitorii la noi, fiindcă văd, ei urmăresc, se uită sondajele - noi vrem cu Moscova. Dar lumea ştie că cine a fost cu Moscova n-a fost niciodată dreptate, o stabilitate politică, un adevăr promovat. Au fost interese politice, strategice, militare, geopolitice ş.a.m.d. Şi acolo unde poporul vrea cu Federaţia Rusă, europenii sunt foarte atenţi. Dar cu  euro-asiatica - sondajul ne-a arătat cu un an în urmă că 70 de procente vor în Uniunea Europeană, acum hop vor mai mulţi în uniunea euro-asiatică. De ce?”

Europa Liberă: Paradoxul e că vroiau în Uniunea Europeană moldovenii atunci când la guvernare comuniştii şi când au venit liberal-democraţii s-a schimbat macazul. De acum respondenţii vor în Uniunea Euro-Asiatică.

Mihai Ghimpu: „De ce? Fiindcă în Europa nu e stabilitate.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, în campanie electorală toţi concurenţii promit prosperitatea statului, promit locuri de muncă bine plătite şi să diminueze şomajul. Ce se întâmplă pe timpul mandatului? De ce promisiunile sunt atât de greu onorate?

Mihai Ghimpu: „Fiindcă realitatea e una şi declaraţiile sunt alta. Omul vrea să vină la putere şi-i spune omului ce-i place. Aşa e în politică.”

Europa Liberă: Au fost promisiuni de 300 de euro, de 400 de euro.

Mihai Ghimpu: „Astea au fost aiureli, ca să-i voteze. De exemplu, noi am promis ca salariul mini, ca pensiile, salariile minime să nu fie mai joase de coşul minim de consum. Ceea ce e real şi iată încet-încet noi ajungem la această situaţie. Sunt partide politice care folosesc oamenii, votul lor, şi de aceea promit. Şi aici desigur că oamenii pe de o parte vor să trăiască bine, dar pe de altă parte ei sunt vinovaţi în faptul că trăiesc în mizerie şi sărăcie. 20 de ani de zile nu s-au clarificat în partidele politice. Electoratul nostru trebuie să fie responsabil, fiindcă când dai votul nu trebuie să te gândeşti numai la faptul, că ei, sunt alegeri - trebuie să votez. Nu. Votul asta înseamnă cui îi încredinţezi. El nu se uită că trăieşte în mizerie şi sărăcie şi copiii lor umblă dezbrăcaţi, dar îl crede pe Voronin, sau pe Şelin, sau pe cum îl cheamă, baistrucul ista politic, că Ghimpu vrea unire cu România. Dar nu analizează cum ar fi mai bine.”

Europa Liberă: Câţi ani i-ar trebui Moldovei să scape de sărăcie?

Mihai Ghimpu: „Cel puţin două mandate, opt ani să fie la putere un partid sau o coaliţie de partide, dar cinstiţi, corecţi, fără orgolii, hoţii, interes de business. Până nu stârpim corupţia…”

Europa Liberă: Da de ce într-un stat sărac înfloreşte corupţia? De unde iau bani oamenii pentru a mitui funcţionarii şi se plâng că sunt săraci?

Mihai Ghimpu: „Cred că prima problemă este că pedagogii, medicii, funcţionarii au salarii mici. Oamenii se gândesc: acesta dacă n-o să-i dăm, n-o să ne rezolve problema, că el nu au cu ce trăi. Şi mie mi-au propus de zeci de ori, dar nu am luat până azi un bănuţ. Sunt oameni care dacă chiar avea salarii foarte mari, oricum aşa sunt născuţi pentru asta. Unii sunt născuţi să creeze, alţii sunt născuţi să distrugă. Unii sunt născuţi să trăiască cinstit, alţii sunt născuţi să ia. Şi dacă ar avea şi milioane totdeauna ar lua. Noi avem oameni bogaţi şi ce? S-au oprit? Totdeauna iau şi folosesc funcţiile, folosesc puterea. Aşa e natura oamenilor.”

Valentina Ursu, www.europalibera.org